Raportul „Tânărul în România. Profil urban de marketing", o cercetare realizată de Brennan Research & Consultants și Quantix Marketing Consulting ne oferă o privire complexă şi reprezentativă pentru populaţia adolescentă de 14-21 ani din mediul urban. Făcută ca un ghid care se inspire marketerii în deciziile care se referă la segmentul tânăr, raportul poate fi de asemenea un ghid pentru părinţi, profesori şi chiar lideri religioşi.

Studiul acoperă atât aspecte generale, demografice, valori, stil de viaţă, comportamentul online, modele de success, cât și detalii la nivel de alimentaţie, îngrijire personală, sport, muzică, modă, servicii telecom, de banking sau turism.

De asemenea, s-au luat în considerare perspective mai puţin explorate până acum, precum relaţionarea la contextul social, realizarea profilului de consum, poziţionarea faţă de oameni în general și prieteni sau familie etc, care ajută să întregească imaginea actuală a populaţiei tinere din România.

Cercetarea a fost realizată în 3 etape, în perioada mai – noiembrie 2011, pe un eșantion de 900 de respondenţi reprezentativi pentru populaţia de 14-21 ani din mediul urban.

Studiul a scos la iveală faptul că tinerii români consumă săptămânal băuturi carbogazoase, 79% dintre ei intră zilnic pe internet, mai mult de 50% au branduri favorite de îngrijire personale, cărora le sunt fideli, jumătate dintre ei ar pleca din ţară pentru un salariu mai mare, iar religia este factorul care le oferă o explicaţie credibilă despre lume și viaţă în general.

1 din 2 români ar pleca din ţară

Ultimii ani au fost văzuţi de tinerii români în culori închise: 91% dintre ei cred că în această perioadă situaţia economică a ţării s-a schimbat în rău; 70% cred că a scăzut calitatea sistemului de învăţământ și de sănătate, arată rezultatele sondajului „Ce vor tinerii români”, realizat de publicaţia Reader’s Digest pentru perioada 2005-2010.

Odată ce criza economică a împins rata şomajului dincolo de orice limite, tinerii din toată Europa au început să îşi părăsească ţările pentru a-şi încerca norocul în altă parte. De obicei este vorba de tineri educaţi şi întreprinzători care îşi părăsesc ţara în valuri masive, iar economia pe termen lung va avea şi mai mult de suferit. Ţara a investit în educaţia lor, care a devenit un bun, doar că acest bun va fi folosit într-o altă ţară. Acolo ei câştigă bani, plătesc taxe, cosumă bunuri şi servicii, activităţi de care propria ţară are nevoie ca să iasă din criză.

Pentru studii superioare Spania este una dintre destinaţiile preferate de tinerii români, atât datorită asemănării dintre cele două limbi, cât şi datorită sistemului de învăţământ modern şi atractiv. În plus, sumele care se plătesc pentru o facultate în România sunt aproximativ aceleași ca la o facultate din Spania. Dacă după terminarea studiilor tinerii reuşesc să se anagajeze, atunci nu mai au nici un motiv să se întoarcă în ţară.

Zilnic pe internet

Şi dacă nu învaţă sau lucrează tinerii îşi petrec timpul liber la calculator. Potrivit unui studiu efectuat în Marea Britanie, adolescenţii petrec atât de mult timp online încât nu mai au timp pentru a se întâlni cu prietenii.

„Tinerii de 18 ani sunt la fel de singuri ca bătrânii de 80 de ani și doresc o reţea de prieteni online pentru că nu își mai pot face prieteni în modul tradiţional,” e de părere și Valery McConell, editor la publicaţia britanică de tineret Yours.

Alarmată de faptul că „oamenii n-au mai interacţionat niciodată atât de puţin ca în prezent,” editorul Yours numește generaţia „Friends”, descrisă de serialul omonim, ca o veritabilă „eroare”.

Religia nu e pe cale de dispariţie

Rezultatele primei cercetări sociale cantitative a ateilor din România, realizată în 2011 de Fundaţia Soros, a scos la iveală faptul că aceştia sunt puţini, tineri, educaţi, cu orientări politice de dreapta şi intoleranţi. Rezultatele cercetării „Religie și comportament religios” vin să susţină raportul de faţă conform căruia religia nu este pe cale de dispariţie pentru adolescenţi, ajungând să le ofere o explicaţie credibilă despre lume și viaţă în general.

Un studiu al Barna Group din 2010 susţine şi el aceleaşi concluzii, dar adaugă o condiţie: tinerii cred că e cool să fii creștin, dar nu și să vorbești despre asta. Conform raportului Barna tinerii de azi sunt foarte puţin înclinaţi spre conversaţii spirituale despre credinţa lor cu alte persoane, necreștine. Procentul este de sub 45%, în timp ce în anul 1997 era de 63%.

Tinerii de azi simt că în cultura contemporană este nepopular să faci afirmaţii categorice despre religia ta sau să fii agresiv evanghelistic. „Deși majoritatea tinerilor cred că e cool să fii creștin, puţini cred că religia merită să fie discutată cu alţii,” afirma atunci David Kinnaman, președintele Barna Group.

Citește și: Scriptură ţinută secretă, timp de 1.500 de ani, expusă în Turcia