Fizica şi religia, un tango interzis?

208

Conferinţa despre originea Universului, organizată de Organizaţia Europeană de Cercetare în Fizica Nucleară (CERN) la Geneva, între 15 şi 17 octombrie, a trecut aproape neobservată de presă.

Evenimentul care nu apare pe pagina oficială a instituţiei, nici ca anunţ, nici sub forma unui comunicat de presă, a fost urmărit îndeaproape de BBC, care a trimis un reporter la faţa locului. Eurasia Review a menţionat, de asemenea, conferinţa, accentuând protestul hinduşilor faţă de faptul că niciun reprezentant religios hindus nu a fost invitat să participe.

O întâlnire neobişnuită a minţilor

Între 15 şi 17 octombrie, CERN a reunit la Geneva fizicieni şi teologi cu reputaţie pentru a discuta despre Big Bang. Denumit de BBC „o întâlnire neobişnuită a minţilor”, evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Wilton Park, un forum global, fondat de Winston Churchill.

„Mi-am dat seama că este nevoie să discutăm aceste lucruri,” a declarat Rolf Heuer, directorul general CERN, citat de BBC. „Avem nevoie, ca oameni de ştiinţă naivi, să discutăm cu filosofii şi cu teologii timpul de dinainte sau din preajma Big Bang-ului,” a mai spus directorul CERN. O provocare inedită, fiindcă pentru fizicieni „timpul dinainte de Big Bang” este un teritoriu inaccesibil, o zonă a speculaţiei pure.

Ajunge religia acolo unde ştiinţa nu poate merge?

Unul dintre participanţii la conferinţă, Lawrence Krauss, specialist în fizică teoretică şi director al proiectului Origins la Universitatea de stat din Arizona (SUA), a declarat că, din acest motiv, ştiinţa şi religia nu pot ajunge la un acord. În opinia sa, „energia ştiinţei o dă incertitudinea. Totul este nesigur, dar ştiinţa poate defini această incertitudine. Acesta este motivul pentru care ştiinţa progresează, iar religia nu,” a spus Krauss.

Jon Lennox, profesor de matematică la Universitatea Oxford şi creştin declarat, a susţinut în schimb că simplul fapt că oamenii pot face ştiinţă este o dovadă în favoarea existenţei lui Dumnezeu.

„Dacă ateii au dreptate, atunci acea minte care face ştiinţă… este produsul final al unui proces neinteligent şi nedirecţionat. Acum, dacă am şti că un computer a fost produsul unui proces neinteligent şi nedirecţionat, n-am avea încredere în el. De aceea, după mine, ateismul subminează chiar raţionalitatea de care e nevoie pentru a face ştiinţă.”

Ignoranţa, o consecinţă a hiperspecializării

Andrew Pinsent, director de cercetare la Ian Ramsey Centre for Science and Religion de la Universitatea Oxford, fost angajat la CERN, a declarat că „riscăm să transformăm societatea într-o mașinărie” dacă nu îi permitem să interacţioneze cu religia și filosofia.

„În fizică, nu a mai existat nicio descoperire conceptuală nouă, în ultimul sfert de secol,” a spus Pinsent. Aceasta fiindcă „ştiinţa, luată izolat, este grozavă pentru a produce lucruri, dar nu se pricepe prea bine să producă idei.” Omul de ştiinţă a invocat exemplul lui Einstein, care „a început prin a-și pune aceleași feluri de întrebări pe care și le-ar pune un copil, de genul cum ar fi să poţi călători pe o rază de lumină.” Acesta este genul de interogaţii la care știinţa ar trebui să se întoarcă, este de părere dr. Pinsent.

Cercetătorul a continuat acuzând că societatea în care trăim astăzi nutreşte o cultură a hiperspecializării, ale cărei urmări vor include, spune el, „lipsa de coeziune socială”.