Viitorul nostru îi aparţine lui Google

669

Google tocmai și-a format o echipă întreagă de oameni care să schimbe viitorul și să aducă „revoluţia nanotehnică", în care computerele vor fi atât de avansate, încât vor putea înlocui fără nicio problemă chiar și relaţiile interumane.

Ar fi transpunerea în realitate a filmului ecranizat recent „Her”, în care personajul principal trece printr-un divorţ, după care începe o relaţie intimă cu un sistem de operare, care este atât de evoluat, încât într-un final ajunge la concluzia că natura umană este extrem de limitată și dependenţa de umanitate nu îi permite să evolueze la potenţial maxim.

Desigur, este doar un film, o lucrare de ficţiune, iar asta ne mai liniștește. Însă dacă ne gândim cât de mult depindem în fiecare zi de Google și cât de multe informaţii cedăm pentru a face asta, iar Google chiar are de gând să transforme ficţiunea în realitate, parcă nu mai sună așa imposibil.

Ray Kurzweil este directorul de inginerie al Google, începând de anul trecut. Recunoscut ca un „geniu ciudat” și numit de Bill Gates „cea mai bună persoană la prezicerea viitorului inteligenţei artificiale”, Kurweil (66 de ani) ia 150 de suplimente pe zi, pentru a-şi păsta organismul sănătos suficient de mult încât să trăiască „revoluţia nanotehnică”.

El consideră că datorită avansului tehnologiei, orice obiect va putea fi produs la un preţ foarte mic, ducând la o revoluţie globală. Apoi, evoluţia medicinei va duce la intervenţii la nivel subcelular, împiedicarea procesului de îmbătrânire și chiar a morţii. Tot nanotehnologia va duce la crearea unor calculatoare atât de puternice, încât vor întrece inteligenţa umană și vor conduce lumea, spune Kurzweil.

Iar Google va fi acolo, la cârmă. Compania a cumpărat „aproape orice companie de robotică avansată”, scrie The Guardian, adică cel puţin 9 dintre cele mai bune din lume, și, de asemenea, l-a angajat pe Geoff Hinton, om de știinţă britanic, care este poate expertul mondial în cercetarea cărilor neuronale. Dacă inteligenţa artificială ar fi cu adevărat posibilă, atunci această echipă ar fi cea care să o facă posibilă.

Care este ţinta? Calculatoare care să înţeleagă ce vorbim, să înveţe din experienţă, să spună bancuri și povești, să flirteze. Până în 2029, calculatoare vor fi capabile să facă tot ce fac oamenii, doar că mai bine, crede Kurzweil. Cu ce începe Google? Cu învăţarea limbajului. „Când scrii un articol, nu e doar o colecţie interesantă de cuvinte. Mesajul din articol este informaţie, însă calculatoare nu detectează asta. Deci vrem să citească tot ce este pe web și fiecare carte scrisă, pentru a putea purta o discuţie inteligentă cu utilizatorul. În curând, Google va avea răspunsuri la întrebările pe care nici nu le-ai pus. Va citi fiecare e-mail pe care l-ai scris vreodată, fiecare document pe care l-ai căutat, fiecare gând pe care l-ai trecut în căsuţa de căutare. Te va cunoaște mai bine ca soţul/soţia și poate mai bine decât te cunoști tu pe tine”, declară Kurzweil într-un interviu pentru Observer.

Fără intimitate

Nu doar Google admite că ne îndreptăm spre un viitor în care nu vom mai avea intimitate. Au admis-o și americanii după scandalul NSA, declanșat de Edward Snowden, iar toate celelalte semne sunt deja clare.

Școlile americane vor să treacă de la supraveghearea prin camere video la cipurile care permit identificarea prin radio frecvenţă. Mai multe ţări, printre care Suedia, Israel, Italia, SUA, limitează tranzacţiile făcute cu bani lichizi la sume din ce în ce mai mici și încurajează trecerea la folosinţa exclusivă a cardurilor de credit, care pot fi urmărite mai ușor.

Uniunea Europeană ia în considerare posibilitatea echipării obligatorii a tuturor automobilelor care se vând în UE cu sisteme de oprire a motorului de la distanţă. „Știm cine încalcă legea, știm și când o face. Aveţi GPS în mașină, deci noi știm tot ce faceţi”, a declarat Jim Fraley, vicepreședintele global al Departamentului de marketing și vânzări pentru Ford, conform Business Insider.

Marcus Thomas, fost agent FBI în cadrul Departamentului Tehnologic, a confirmat pentru Washington Post că agenţia de mult a reușit să activeze camerele foto cu care sunt dotate calculatoarele, fără ca lumina de avertizare că se filmează să fie declanșată, un lucru care, teoretic, ar fi imposibil. Practic, cei de la Universitatea “Johns Hopkins” au arătat că se poate, demonstrând pe un MacBook. Nu mai menţionăm GoogleGlass și câte alte dispozitive „la limita de încălcare a intimităţii” există în ziua de azi.

„Există o nevoie evidentă pentru o formă mai sigură de identificare”, spune dr. Richard Seelig, fost chirurg și, în prezent, consultant al Companiei Applied Digital Solutions, care a dezvoltat un cip ce se implantează sub piele. Să fie oare chiar așa?

„Dacă nu ai nimic de ascuns, de ce comentezi, de ce te împotrivești?” — aceasta ar putea fi replica celor ce susţin eforturile depuse pentru controlul și supraveghea populaţiei, „spre binele ei”, invocând mai multe motive: mai puţină infracţionalitate, servicii mai bune, o viaţă mai simplă și mai sigură din multe puncte de vedere. Ar trebui totuși să fim prea naivi pentru a ne imagina un asemenea viitor perfect, când atât istoria, cât și prezentul demonstrează caracterul utopic al unei astfel de ţinte. Putem doar să ne imaginăm ca ar fi făcut lideri ai nazismului, comunismului, fascismului etc., dacă ar fi avut acces la tehnologia de spionaj din ziua de azi. Unde ne oprim în căutarea unei democraţii perfecte și unde începe renunţarea la drepturile pentru care generaţiile anterioare au luptat din greu?

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.