„Particula lui Dumnezeu” câștigă Premiul Nobel pentru Fizică

587

Fizicianul britanic Peter Higgs și fizicianul belgian François Englert împart Premiul Nobel pentru Fizică din acest an, după ce amândoi au propus, în mod independent, acum aproximativ 50 de ani, o teorie despre felul în care particulele capătă masă, teorie ce se bazează pe descoperirea bosonului Higgs, confirmată anul trecut printr-un experiment reușit în acceleratorul de particule de la CERN.

În iulie 2012, CERN (Organizaţia europeană pentru cercetări nucleare) a anunţat descoperirea unei particule subatomice care ar putea fi identificată drept bosonul Higgs, confirmând astfel supoziţiile cercetătorilor.

Ce este bosonul Higgs

Conform fizicienilor, tot ce formează universul cunoscut este alcătuit din câteva particule fundamentale, adică elemente care nu mai pot fi descompuse în particule mai mici. Dacă aceste particule nu ar avea masă, ele ar călători cu viteza luminii și nu ar putea să formeze atomi, iar dacă atomii nu ar exista, nu am exista nici noi. Teoria actuală despre formarea universului, denumită Modelul Standard (veche din 1968) poate să explice toate fenomenele care stau la baza formării materiei, mai puţin originea masei. Aici intră în scenă mecanismul Higgs, care oferă particulelor elementare posibilitatea de a avea masă, cu condiţia existenţei unei particule denumită Higgs. Pentru a demonstra că bosonul Higgs este o realitate și nu doar o supoziţie teoretică, s-a construit de la zero un aparat care să creeze condiţiile existenţei lui (Large Hadron Collider) și au trebuit să treacă 50 de ani până la prima „apariţie" a acestuia.

Află mai mult >> Bosonul Higgs – fantomatica „particulă a lui Dumnezeu"

Ce spune descoperirea despre viitorul universului

Se spune că spaţiul, chiar şi în vid, este plin cu un câmp Higgs, care conferă particulelor fundamentale masă (dacă acest câmp ar putea fi rupt în cele mai mici bucăţi, acelea ar fi particule Higgs). Tim Barklow, fizician la SLAC National Accelerator Laboratory în California explică însă că energia acestui câmp poate fluctua. Conform calculelor actuale, câmpul Higgs este la un „potenţial minim", dar dacă asta s-ar schimba în timp, schimbând și masa particulelor fundamentale, „toate legile fizicii s-ar schimba și totul s-ar strica", citează LiveScience. Descoperirea bosonului Higgs a însemnat pentru mulţi fizicieni și descoperirea faptului că este foarte probabil ca universul să fie instabil și la un moment dat, peste câteva miliarde de ani, să se autodistrugă, scrie Scientific American.

Lucruri interesante de știut

Peter Higgs, primul care a prevăzut existenţa acestei particule, era sigur de descoperirea ei, dar nu în timpul vieţii sale. Din cauza dificultăţii de a crea condiţiile necesare pentru apariţia ei, iniţial bosonul ar fi trebuit să primească porecla "Goddamn Particle" (Particula blestemată), după ideea fizicianului american Leon Lederman. În cele din urmă, ca urmare a unei decizii editoriale, fizicianul l-a numit "The God Particle" (Particula lui Dumnezeu)."

Teorii afectate de bosonul Higgs

Descoperirea felului în care particulele capătă masă și alte descoperiri ce vor urma în mod natural după aceasta, de exemplu, ce este materia neagră care umple universul, ar putea avea un impact radical asupra unora dintre cele mai vehiculate teorii despre formarea universului, precum teoria big bangului, teoria designului inteligent și nu în ultimul rând creaţionismul.

Nu puţini au fost cei care au catalogat descoperirea drept „un cui în sicriul religiei", conform descrierii unui profesor de la Universitatea Cambridge, mai ales datorită faptului că de multe ori se discută despre câmpul Higgs în contextul teoriei Big Bangului, deși descoperirea nu este direct legată de controversa creaţionism-evoluţionism. După explozie, când temperatura în univers a început să scadă, a avut loc o schimbare în câmpul Higgs, care i-a permis că interacţioneze cu particulele, dându-le masă, susţin unii fizicieni. În schimb, Jake Hebert, profesor creaţionist, se întreabă de ce acest proces nu s-ar putea produce și într-un scenariu creaţionist, fiind dată acceași temperatură scăzută.

Ideea că însuși câmpul Higgs ar fi fost scânteia care a provocat Big Bangul este pe limba unor apologeţi ai Big Bangului, care speră să găsească destule caracteristici ale acestui câmp încât ideea să fie plauzibilă. Deocamdată nu este cazul. Chiar și fizicianul și „evanghelistul Big Bangului" Lawrence Krauss a admis că descoperirea bosonului nu oferă o explicaţie pentru cauza Big Bangului, pentru care „nu avem capacitatea tehnologică de a o descoperi”. În timp ce unii cercetători mulţumesc naturii pentru această descoperire, pentru alţii nu este decât încă o confirmare că proprietăţile universului sunt aranjate extrem de fin de către un Creator, pentru a permite existenţa vieţii.