Pătrunde esenţa lucrurilor. Cum poţi vedea dincolo de ce vede toată lumea

858

Revelaţiile sau momentele „Aha!" sunt acele gânduri care apar spontan, neplănuit şi care au puterea de a-ţi oferi o perspectivă nouă asupra lucrurilor şi te ajută să observi ceea ce altora le scapă din vedere. Vestea bună e că fiecare dintre noi îşi poate antrena creierul astfel încât să poţi remarca acele conexiuni la care ceilalţi nici nu se gândesc.

De cele mai multe ori, aceste revelaţii sunt de fapt informaţii pe care le-ai uitat sau chiar o serie de amintiri combinate, susţine într-un articol pentru Psychology Today dr. David Rock, directorul Institutului NeuroLeadership, o iniţiativă la nivel global care îşi propune să construiască o ştiinţă nouă pentru dezvoltarea leadership-ului. În momentele de perspicacitate nu sunt implicaţi foarte mulţi neuroni, doar câteva zeci de mii, în raport cu legăturile neuronale necesare în activităţi obişnuite de zi cu zi, precum atunci când te gândeşti ce ai vrea să mănânci la prânz, unde pot fi implicate câteva milioane de neuroni.

Trucuri care te pot ajuta să înmulţeşti momentele „Aha!”

Curiozitatea îţi măreşte capacitatea de înţelegere, susţine Gary Klein, psiholog în ştiinţe cognitive şi autorul cărţii Seeing What Others Don’t: The Remarkable Ways We Gain Insights, notează Huffington Post. O minte pasivă şi dezinteresată nu va explora niciodată mai în amănunt modurile de abordare a unei situaţii, ci le va ignora. În schimb, „curiozitatea ne angrenează mintea pentru a rezolva implicaţiile”, subliniază expertul.

Visează cu ochii deschişi! Această activitate implică aceleaşi procese ale creierului folosite de imaginaţie şi creativitate, arată o cercetare. Klein subliniază de asemenea importanţa visatului cu ochii deschişi, arătându-se îngrijorat de faptul că oamenii preferă să îşi ocupe timpul liber cu o mulţime de alte activităţi, precum ascultatul muzicii sau a diverselor emisiuni, dar nu îşi păstrează câteva momente pentru a „călători” cu ajutorul puterii minţii.

Nu ignora coincidenţele! Acestea te pot ajuta să stabileşti conexiuni inedite. De-a lungul experienţei sale, Klein a descoperit că acele persoane care au capacitatea de a observa coincidenţele, de a le analiza şi de a face tot felul de presupuneri pe baza lor sunt şi cei care au cele mai multe revelaţii, pentru că aceştia sunt şi cei care îşi vor dedica timpul şi energia pentru a afla dacă ele sunt adevărate sau nu.

Găseşte un loc liniştit pentru a te putea concentra asupra lucrurilor! Charles Kiefer, coautorul cărţii The Art of Insight: How to Have More Aha! Moments, a declarat în cadrul unui interviu pentru Something You Should Know, că experimentarea acestor momente „Aha!” depinde de timpul în care mintea noastră este relaxată şi se află într-o stare contemplativă. Oricât de mult te-ai strădui să pătrunzi esenţa lucrurilor, acest lucru nu se va întâmpla dacă eşti presat de probleme sau te „lupţi” cu o mulţime de telefoane sau e-mailuri.

Fii fericit! Studiile au arătat că în momentele în care sunt doar uşor fericiţi, oamenii au capacitatea de a fi mai creativi şi de a rezolva mai repede problemele, în raport cu oamenii puţin anxioşi, subliniază dr. David Rock. Acest lucru se întâmplă deoarece în momentele de anxietate, oamenii privesc lucrurile printr-un fel de „viziune de tunel”, arată un studiu din 2009. În schimb, oamenii care experimentează emoţii pozitive sunt capabili să observe mult mai multe lucruri.

Când te afli în impas, nu mai încerca să rezolvi problema! Poate vei fi surprins, dar uneori este nevoie să renunţi să mai cauţi o soluţie, pentru ca aceasta să vină la tine, susţine dr. Rock. De multe ori, atunci când ne aflăm în impas, ajungem să ne blocăm şi să rămânem fixaţi asupra câtorva soluţii care nu sunt întocmai cele mai strălucite. Acest lucru îngreunează capacitatea creierului de a găsi alte soluţii mai bune. De asemenea, atunci când ne forţăm să găsim soluţia, activitatea electrică tinde să devină mult mai intensă, iar acest lucru îţi poate micşora abilitatea de a „auzi” semnalul subtil al unei revelaţii. Dr. Rock punctează că resursele noastre de procesare de la nivelul subconştientului pot fi mult mai mari decât cele de la nivelul conştientului.