Declaraţia de independenţă a Kosovo „nu a încălcat dreptul internaţional general", a declarat ieri Hisashi Owada, preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga. Evenimentul de ieri este foarte important pentru Europa, deschizând un nou capitol în istoria geopolitică a continentului și a lumii. Un risc major ar fi acela că decizia curţii încurajează alte regiuni separatiste să-și declare independenţa.
Ministrul sârb de externe și-a exprimat dezamăgirea, afirmând că a sperat „într-o soluţie pașnică de compromis" care să nu dea naștere la „precedente secesioniste periculoase" în alte părţi ale lumii. Vuk Jeremici a declarat că Serbia nu va recunoaște niciodată independenţa Kosovo, și a apreciat că vor veni zile grele și mari provocări, între care cele mai importante sunt păstrarea păcii și a stabilităţii în zonă.
Decizia curţii nu are valoare legală, ci este un aviz consultativ, conform purtătoarei de cuvânt a CIJ. Următorul pas va fi dezbaterea în cadrul Adunării Generale a ONU care are dreptul de a decide. Totuși, opinia cântărește mult în ceea ce privește raportul Kosovo cu alte ţări. Sunt ţări care au recunoscut independenţa cum ar fi SUA sau Marea Britanie, dar și ţări care nu au făcut-o, cum ar fi Rusia, China, Spania, Grecia sau România.
La 17 februarie 2008 parlamentul din Kosovo a declarat independenţa provinciei cu 2 milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. În toamna aceluiași an Serbia a solicitat ONU să ceară un aviz din partea CIJ. Recunoașterea legalităţii declaraţiei de independenţă a avut loc ieri la Haga, cu un vot de 10-4.
Păreri pro
Kosovo: „Avizul Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) elimină ultimele îndoieli pe care le-ar putea avea ţările care nu au recunoscut până în prezent independenţa Kosovo." (Fatmir Sejdiu, președinte).
Albania: „Este o decizie istorică, este o mare contribuţie pentru pacea şi stabilitatea regiunii. Deschide un nou capitol în istoria relaţiilor între sârbi şi albanezi în Balcani" (Sali Berisha, premier).
Franţa: „Independenţa Kosovo este ireversibilă. Toate statele care aşteptau acest aviz pentru a lua o decizie privind recunoaşterea noului stat să nu mai întârzie" (Bernard Kouchner, ministru de externe).
Uniunea Europeană: „Avizul consultativ deschide o nouă fază. Viitorul Serbiei se află în Uniunea Europeană. Viitorul Kosovo se află, de asemenea, în Uniunea Europeană." (Catherine Ashton, înalt reprezentant al UE pentru afaceri externe).
SUA: „Invităm toate statele să se angajeze într-un mod constructiv să susţină pacea şi stabilitatea în Balcani şi invităm toate statele care nu au făcut-o încă să recunoască Kosovo." (Hillary Clinton, secretar de stat)
Poziţii contra
De partea cealaltă se află în general state care, la rândul lor, în plan intern, au probleme similare cu diverse provincii. Ministerul rus al afacerilor externe a declarat că avizul dat de CIJ nu schimbă cu nimic „poziţia noastră de nerecunoaştere a independenţei Kosovo”. Ministrul spaniol de externe a afirmat că Spania respectă avizul emis de CIJ, fără să se pronunţe totuşi asupra independenţei Kosovo. Spania este una din cele cinci ţări din Uniunea Europeană care nu i-a recunoscut până în prezent independenţa, împreună cu Slovacia, România, Grecia şi Cipru.
România nu a recunoscut niciodată independenţa Kosovo. Poziţia României a fost prezentată de secretarul de stat al MAE, Bogdan Aurescu, care a declarat că independenţa Kosovo „ar duce la consecinţe extrem de severe pentru ordinea juridică internaţională. Ar însemna că orice provincie, district, judeţ sau chiar cel mai mic cătun din orice margine a oricărui stat ar avea permisiunea dreptului internaţional să-și declare independenţa și să obţină secesiunea. Această concluzie nu poate fi acceptată."
Ieri, la universitatea de vară de la Băile Tușnad vicepreședintele parlamentului european, Laszlo Tokes a declarat, conform Mediafax, că dacă o microregiune precum Kosovo și-a dobândit autonomia, același lucru ar fi posibil și în Ţinutul Secuiesc. Marko Bela, a negat intenţia creării unei regiuni pe criterii etnice, în schimb a reafirmat dorinţa de regionalizare pe criterii de dezvoltare economică.
