post-adevar

Prăbușirea adevărului în adevăruri

Despre minciună s-a spus, din moși strămoși, că are picioare scurte. Însă, în zilele noastre, se pare că și reputaţia adevărului începe să capete valenţe negative. În politică, în comunicarea publică în general, în religie și chiar și în etică, adevărul este tot mai des tratat ca o variabilă relativă. Cum am ajuns, ca societate, să ne lăsăm influenţaţi mai mult de apelul la emoţii și credinţe personale și tot mai puţin de faptele obiective?

Domesticirea propagandei

Dacă generaţia noastră va supravieţui intelectual devalorizării adevărului, generaţiile care vin ar putea învăţa la materia Biologia dezinformării despre cum am încercat noi să îmblânzim minciuna (la fel cum, în copilărie, aveam lecţii despre domesticirea câinelui și domesticirea pisicii).

Fosilizarea adevărului. Cine să ne scape de minciunile de pe Internet?

Jurnalistul Cătălin Tolontan și-a cerut scuze după publicarea unui articol care dezvăluia un raport știinţific potrivit căruia radiaţii de 200.000 de ori mai mari decât nivelul admis au fost măsurate la Muzeul de Geologie, aflat în vecinătatea Pieţei Victoriei.

Tutorial: Cum să depistezi imediat o știre falsă

Un grafic care evaluează din punctul de vedere al calităţii și obiectivităţii jurnalistice cele mai cunoscute surse de presă din România s-a viralizat astăzi, după ce utilizatorul reţelei Reddit care a alcătuit-o a publicat-o online.

Ce mai putem crede într-o lume „post-adevăr”?

Editorii faimoaselor dicţionare Oxford au ales „cuvântul anului 2016 ”, acela care a captat cel mai bine starea sufletească și preocupările publicului vorbitor de engleză: „post-adevăr”.