Anul 2015 a fost marcat de o serie de evenimente care au stârnit îngrijorări, creând convingerea că asistăm la o schimbare a configuraţiei lumii actuale. Aceasta face ca interesul pentru anul 2016 să fie crescut, cu atât mai mult cu cât există o multitudine de situaţii încă nerezolvate din anul anterior. World Economic Forum aduce în atenţie posibile aspecte care vor domina agenda publică pe tot parcursul anului.
Brexit-ul, la orizont
Nu este exclus ca britanicii să își exprime curând opţiunea printr-un referendum cu privire la varianta părăsirii Uniunii Europene. Acesta va reprezenta un moment crucial, nu doar pentru Marea Britanie, ci și pentru uniune în ansamblul ei. În cazul unei ieșiri, Marea Britanie ar trebui să facă faţă unei presiuni diplomatice majore și unor posibile perturbări economice.
Daily Telegraph pomenea termenul de „contagiune” într-un articol. De aceea campania pentru referendum nu este importantă doar prin prisma temelor pe care Cameron le negociază, ci mai degrabă pentru semnalul pe care britanicii îl vor trage: își vor regăsi siguranţa economică și personală în interiorul sau în afara UE? Răspunsul este posibil să influenţeze decisiv viitorul Uniunii Europene. „Azi se vorbește de Grexit, mâine – de Brexit și poimâine – de Frexit”, a spus cu câtva timp în urmă Marine Le Pen. Nu este deloc de neglijat acest gen de perspectivă.
Gestionarea migraţiei în Europa
Mai mult de 1,8 milioane de oameni au intrat în UE în mod ilegal în perioada ianuarie-octombrie 2015. Nu au provenit doar din Siria, din Irak și din Afganistan, ci printre ei au fost și imigranţi „economici” din Balcani, din Orientul Mijlociu și din Africa. Deocamdată este acalmie la graniţele externe ale uniunii, însă odată cu primăvara este de presupus că problema migraţiei se va reintensifica. Și, chiar dacă o parte din problemele demografice ale Europei ar putea fi rezolvate prin afluxul de imigranţi, este greu de ajuns la un consens între statele membre ale UE, în condiţiile în care problema migraţiei a venit la pachet cu creșterea în sondaje a partidelor naţionaliste.
Decidenţii politici sunt nevoiţi să gândească pragmatic. Comisia Europeană a estimat că, dacă UE va accepta 1,4 milioane de imigranţi pe an, în următoarele 3 decenii, UE tot ar mai avea nevoie de un aflux de populaţie tânără. Cu rata de 1,4 milioane ar ajunge la raportul de 2 persoane apte de muncă la fiecare persoană de peste 65 de ani. Deci orice imigrant tânăr pare să fie bine-venit, dar doar din acest punct de vedere.
Statul Islamic, o problemă perenă?
Un factor suplimentar de natură să determine guvernele UE la o abordare mai armonizată a gestionării frontierelor va fi frica de un alt atac terorist. Un astfel de eveniment nu este doar posibil, ci chiar probabil. Cu câteva luni în urmă, Cameron avertiza că terorismul nu este ceva de care cineva se poate ascunde. „Ne-au declarat război și ne atacă acasă și în străinătate, fie că ne place, fie nu.” Deocamdată, Statul Islamic continuă să creeze probleme administraţiilor centrale din Damasc, din Bagdad sau din Tripoli, însă a pierdut circa o treime din teritoriile controlate în Siria și în Irak. În aceste condiţii, anul 2015 poate fi perceput ca apogeul grupării teroriste. Este de așteptat ca în 2016 să se intensifice încercările de distrugere a bazelor militare ale organizaţiei teroriste, în paralel cu o mediere a ONU care să ducă la o încetare a focului între guvernul Assad și principalele forţe rebele. Putin tocmai a anunţat că este dispus să îi acorde azil politic lui Assad în cazul în care situaţia va impune acest lucru.
Jocul rusesc
Cel mai probabil, președintele Putin va continua să spere că participarea sa la operaţiunile împotriva Statului Islamic îi va determina pe liderii occidentali să atenueze sancţiunile economice. Chiar de la începutul anului, Putin a anunţat că vrea să lupte contra terorismului împreună cu restul lumii. Strategia este clară: SUA trebuie să își piardă din poziţia de forţă pe care o afișează. „Asta nu înseamnă că noi ar trebui să fim de acord cu tot ceea ce decid alţii cu privire la aceste probleme sau la altele”, a insistat Putin.
Dacă se va ajunge la o destindere în relaţiile cu Uniunea Europeană, ar fi de așteptat și la o destindere a relaţiilor dintre Rusia și NATO? Pare destul de puţin probabil că sancţiunile vor fi ridicate fără punerea în aplicare integrală a Acordului de la Minsk, în ceea ce privește Ucraina. Totuși ambele părţi par să își dorească să evite escaladarea tensiunilor, iar fără o relaxare a sancţiunilor este greu să se poată găsi vreo posibilitate de dezgheţ în relaţiile ruso-occidentale. Nu este exclusă însă întărirea convingerii că se conturează două sisteme fundamental diferite de guvernare economică și politică, ce trebuie să găsească o modalitate de a trăi împreună.
