Ketamina, o substanţă folosită de decenii pe post de anestezic, și prin cluburile de noapte ca drog – sub denumirea „Special K" – ar putea fi utilizat pentru tratarea pe termen scurt a depresiei severe. Substanţa ar putea constitui o soluţie viabilă în cazul pacienţilor cu risc ridicat de suicid, pentru care aplicarea unui tratament obișnuit (care începe să dea rezultate cel mai devreme în câteva săptămâni) este periculoasă.
Cercetătorii de la Centrul de Neuropsihiatrie al Facultăţii de Medicină Baylor (SUA) și de la spitalul american Ben Taub din Houston sunt încântaţi de rezultatele unui experiment care arată că administrarea de ketamină are efect antidepresiv imediat, în primele două ore, și durează de la câteva zile la câteva săptămâni.
Ei speră că substanţa – care dă dependenţă și trebuie administrată intravenos – va ajunge să fie folosită ca tratament în tandem cu alte medicamente. Până atunci însă este nevoie de o aprobare din partea Administraţiei americane pentru Hrană și Medicamente (FDA).
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) avertiza în anul 2009 că, în următorii 20 de ani, depresia va fi cea mai răspândită boală, la nivel mondial.
După ce estimase că, în 2020, afecţiunile cardiovasculare vor fi constitui cea mai mare cauză a dizabilităţii la nivel mondial, OMS a venit cu o nouă avertizare, spunând că, în 2030, depresia va fi boala care afectează cel mai mult economia lumii, dar și traiul de zi cu zi al oamenilor.
OMS a atras atenţia asupra faptului că, în ţările dezvoltate, circa 2 procente din bugetele naţionale de sănătate sunt alocate pentru tratarea problemelor mentale, o cotă insuficientă în condiţiile în care circa 450 de milioane de oameni sunt afectaţi în mod direct de boli mentale dizabilitante.
„Cifrele furnizate de OMS arată clar că este de așteptat ca impactul negativ al depresiei să crească până într-acolo încât, în anul 2030, aceasta va fi boala cu cel mai puternic impact negativ, dintre toate bolile," a precizat dr. Shekhar Saxena de la Departamentului de Sănătate Mintală al OMS, pentru BBC World Service.
Impactul negativ este calculat în funcţie de numărul de ani pierduţi din viaţă, fie ca deces prematur, fie ca invaliditate severă cauzată de o boală anumită, în acest caz depresia.
Dr. Saxena a spus că depresia este mult mai răspândită decât alte boli mult mai temute, cum ar fi HIV/SIDA sau cancer.
„Am putea-o numi o epidemie tăcută," spune Saxena, care subliniază că deși „depresia este depistată din ce în ce mai des (…) este foarte probabil să ia amploare, în timp ce alte boli se află într-o tendinţă descendentă."
Creşterea impactului negativ al depresiei va fi o problemă deosebită pentru ţările în curs de dezvoltare, deoarece acestea au mai puţine resurse pe care le pot aloca sănătăţii mintale.
– Aproximativ jumătate dintre tulburările mintale încep să se manifeste înainte de vârsta de 14 ani.- Circa 20% dintre copii și adolescenţi, la nivel mondial, suferă de tulburări psihice sau probleme mintale.- În majoritatea ţărilor cu venituri mici și medii există un singur psihiatru pentru copii, la 1-4 milioane de locuitori. – Aproximativ 800.000 de persoane se sinucid în fiecare an, 86% dintre ei provenind din ţările cu venituri mici şi medii.- Mai mult de jumătate din persoanele care se sinucid au vârste cuprinse între 15 şi 44.- Cele mai mari rate de suicid în rândul bărbaţilor se înregistrează în ţări est-europene.Sursa: OMS
„Avem cifre care demonstreză că oamenii din ţările sărace sunt mai grav afectaţi de depresie decât cei din ţările mai bogate, și că și incidenţa depresiei printre săracii din ţările bogate este mai mică decât cea înregistrată printre cetăţenii ţărilor sărace," a mai spus dr. Saxena.
Cu toate acestea, ţările cu venituri mari alocă de 200 de ori mai multe resurse pentru sănătate mintală decât ţările cu venituri mici.
Profesorul Martin Prince, profesor de psihiatrie la Colegiul de Epidemiologie King din Londra a încercat să calculeze impactul financiar asupra societăţii al unei persoane care suferă de depresie.
„O parte din acest cost este cauzat de pierderea productivităţii, deoarece oamenii cu depresie gravă, sunt mult mai puţin predispuși să fie angajaţi şi să rămână angajaţi. Apoi, mai există costul pe care îl achită societatea, care plătește, de exemplu, subvenţii pentru persoanele cu handicap și pentru cele fără loc de muncă, în special în ţările dezvoltate," precizează Prince.
În acest context, spune dr Saxena, atitudinile sociale faţă de boala psihică trebuie să se schimbe.
„Depresia este la fel de mult o boală ca oricare altă boală fizică de care oamenii suferă, şi au dreptul să primească sfaturi corecte şi un tratament în aceleași condiţii în care ar primi pentru alte boli," a conchis specialistul.
Depresia este un factor declanșator și pentru alte boli, iar stilul de viaţă urban predispune la depresie. Se știe, de pildă, că persoanele depresive comportă un risc de două ori mai mare de a suferi un atac de cord, comparativ cu persoanele care nu suferă de depresie.
Dincolo de cauzele majore cunoscute, cum ar fi pierderile grave (doliul), îngrijorările cu privire la bani sau relaţii, există și cauze minore, constituite din activităţile cotidiene, pentru care medicamentele nu sunt singura soluţie. Temperaturile ridicate, anticoncepţionalele, dulciurile, iluminatul stradal, ceaiul și cafeaua și chiar unele medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale pot constitui cauze banale, dar neglijate ale depresiei.
La români, depresia e mai frecventă decât diabetul, arată primul studiu legat de frecvenţa depresiei în România, elaborat de Liga Română de Sănătate Mintală. Prevalenţa episodului depresiv major la români este de 21% pe durata întregii vieţi. Depresia este de două ori mai frecventă în rândul femeilor decât în cel al bărbaţilor, a mai arătat acelaşi studiu.
Surse: LiveScience, BBC, Dailyl Mail, Psychophysiology
