Analize

Americanii l-au primit cu entuziasm pe suveranul pontif aflat la debutul unei vizite istorice în Statele Unite. Pe cine au primit însă mai exact: pe liderul de stat sau un lider religios?

„Sunt profund recunoscător pentru primirea pe care mi-aţi făcut-o în numele tuturor americanilor. Fiind copil într-o familie de imigranţi, sunt fericit să fiu oaspete în această ţară, care s-a construit în mare parte din asemenea familii. Aștept cu nerăbdare următoarele zile de întâlniri și dialog, în care am speranţa să aud și să împărtășesc multe...

Liderii politici europeni au dificultăţi mari în a se pune de acord, chiar dacă noua decizie JAI pare să fi tranșat problema refugiaţilor prin impunerea cotelor obligatorii. Anterior deciziei, tot mai multe voci au sugerat că ar trebui ajutaţi doar refugiaţii creștini. Ar putea fi o variantă de luat în calcul, dar este în ton...

Pe fondul diverselor soluţii care sunt vehiculate pentru criza refugiaţilor, se înteţesc vocile celor care întreabă de ce SUA stă în tribună. Mai mult de atât, sunt destui cei care consideră că, prin politica pe care a desfășurat-o în Orientul Mijlociu, Casa Albă este vinovată moral pentru drama refugiaţilor.

Pentru românii imunizaţi de expunerea la o scenă politică naţională dominată de atacuri vitriolice, o declaraţie precum „nu aș susţine un musulman care ar candida la prezidenţiale” ar avea probabil impactul public al unei șoapte. În Statele Unite însă, presa vuiește constatarea că aceste cuvinte aparţin unui aspirant la funcţia de președinte.

„Ce se întâmplă la ONU?” pare să fie întrebarea zilei, după ce s-a aflat că Arabia Saudită a primit un rol-cheie în ce privește raportarea abuzurilor asupra drepturilor omului, deși ţara este „mândra” posesoare a celui mai violent dosar în ce privește tratamentele aplicate femeilor, minorităţilor și disidenţilor.

Genora Hamm Biggs are 103 ani și până la această vârstă a văzut multe lucruri. Era în viaţă când femeile au primit pentru prima dată dreptul de vot. A trecut prin două războaie mondiale și prin Mișcarea pentru Drepturile Civile. Însă, în amurgul vieţii, Biggs se confruntă cu o provocare bizară generată de un dușman...

În timp ce România se pregătește deja în mod oficial pentru a primi o parte a valului de imigranţi, se înteţește și curentul celor care se opun acestui demers. Indiferent de motivele invocate, opozanţii par să sugereze că le este teamă. Este acesta un sentiment creat artificial sau se poate ghici în spatele lui existenţa...

Criza imigranţilor expune Europa unor provocări majore. Până în ziua de azi, ţările europene au rămas destul de omogene, însă zilele acestea marchează sfârșitul acestei situaţii. Milioane de imigranţi de diverse rase, religii și culturi vor schimba peisajul continentului, începând cu Germania.

Au mai rămas doar 5 zile până ce papa Francisc va deveni primul papă din istorie care se adresează direct Congresului american, de la un pupitru al acestuia. Vizita suveranului pontif în Statele Unite este așteptată de o masă de credincioși catolici pe cât de diversă, pe atât de complexă. Cine sau, mai bine zis,...

„Deschideţi poarta”, a fost strigătul încărcat de disperare al unei mulţimi dornice să își vadă visul împlinit. Drumul spre Germania s-a blocat în faţa unui gard de sârmă ghimpată și a unei Ungarii hotărâte să își asume rolul de salvatoare a Europei.

Noile decizii ale Berlinului de a suspenda, fie și temporar, Schengenul prin introducerea de controale severe la graniţă au surprins pe toată lumea. Se pare că entuziasmul îi părăsește pe germani și compasiunea a intrat în recul. Dar dacă Germania își continuă jocul, numai că într-o variantă riscantă?

A fost suficientă apariţia crizei refugiaţilor pentru ca sintagme asociate creștinismului să fie utilizate uneori până la saturaţie. La prima vedere, pare că ameninţarea la adresa identităţii creștine a generat o resuscitare a spiritului religios în Europa. În fapt, este posibil ca prezenta clamare a creștinătăţii să fie mai mult o abordare din instinct decât...

În condiţiile în care criza refugiaţilor pare să nu aibă perspective clare de finalizare, un comentariu al cancelarului german pune pe tapet relaţia dintre valorile creștine și provocările cotidiene. Liderul german a dorit să sublinieze că tocmai situaţii critice ca cele din prezent ar trebui să evidenţieze creștinismul, în cazul în care el este...

Puţini s-ar fi gândit că un funcţionar public ar putea capta atenţia într-o măsură atât de mare încât să devină un caz naţional în SUA. Totuși, s-a întâmplat, iar situaţia în sine e complicat de clarificat.

Așa cum era ușor de anticipat, decizia Comisiei Europene cu privire la refugiaţi stârnește nemulţumiri, demonstrând, dacă mai era nevoie, cam cât de unită mai este Europa atunci când se confruntă cu probleme complexe.

Ultimul câmp petrolifer controlat de guvernul sirian a fost cucerit de luptători din cadrul grupării Stat Islamic, a anunţat un ONG care monitorizează conflictul.

Paralel cu invadarea Germaniei de către refugiaţi, se derulează un fenomen destul de ciudat: tot mai mulţi musulmani se convertesc la creștinism.

Criza refugiaţilor, pe lângă sumedenia de întrebări provocate și de răspunsuri care întârzie să vină, evidenţiază o serie de contraste care obligă la analiză. Unitatea europeană pare să devină mai mult un mit, iar atitudinea diferită a unora faţă de refugiaţi pare desprinsă din filme.

Faptul că lumea trece printr-un val de schimbări este o realitate incontestabilă, iar implicaţiile sunt majore. De aici derivă modificări de percepţii și redefiniri de termeni. Nici cei care se consideră credincioși nu au scăpat de acest trend, reușind „performanţa” de a convieţui cu practici care și-au pierdut eticheta de păcat.

„Cine este aproapele meu?” După două milenii de la enunţarea acestei interogaţii, criza refugiaţilor indică încă multă confuzie în oferirea unui răspuns adecvat.