Ce puteţi citi în ediţia Semnele timpului din luna iulie

137

Tutunul rămâne „singurul produs legal de consum care, utilizat așa cum a fost conceput, ucide jumătate dintre utilizatorii pe termen lung”. Așa îl descrie Scott Gottlieb, comisar al Administraţiei Statelor Unite pentru Hrană și Medicamente, însă câţi dintre fumătorii înrăiţi îl văd în adevărata lui lumină?

Avem astăzi mai multe informaţii decât oricând despre tutun și efectele lui mortale. Însă renunţarea nu este simplă. De ce? Pentru că, așa cum afirma jurnalista Raluca Ion, mulţi fumători pot spune la rândul lor: „Pentru fiecare ţigară pe care am fumat-o din plăcere, au existat câteva sute pe care le-am fumat din dependenţă.” Carmen Lăiu trage cortina de fum care acoperă dependenţa noastră de inhalarea emanaţiilor de frunze arse, confruntându-ne cu cele mai realiste efecte ale fumatului, în materialul „Evadarea din braţele monstrului de fum”, care este principalul articol al ediţiei Semnele timpului din luna iulie.

Escaladarea conflictului din Golful Persic, criza politică din Republica Moldova și  demonstraţiile populare masive din Hong Kong s-au aflat în atenţia opiniei publice  internaţionale în luna iunie, marcată în același timp de vizita papei Francisc în România și de împlinirea a 75 de ani de la debarcarea trupelor americane în Normandia, în cel de-al Doilea Război Mondial. Despre acestea și alte evenimente-cheie ale lunii scrie Delia Mirela Buciuman în Retrospectiva lunii.

Alina Kartman face o cronică a vizitei papei Francisc în România, apreciind că în intervalul unei singure săptămâni, agenda publică românească a făcut un salt radical de la efortul agonizant al condamnării unui lider politic la extazul provocat de vizita unui lider religios, ambele așteptate de mult timp. Subiectele care ne-au preocupat în ultima vreme nu aveau cum să nu ne alimenteze disponibilitatea de a vedea în papă opusul tiparului de lider politic corupt. Însă această perspectivă vine cu niște riscuri, cum ar fi cultivarea impresiei că ne putem purifica de sentimentele negative printr-o abundenţă de aprecieri cu altă adresă.

Într-o analiză privind „Încrederea în era digitală”, Kartman scrie că, deși încrederea este principala valută a epocii în care trăim, oamenii par să își schimbe mai rapid decât în trecut direcţiile în care o investesc. Se întreabă apoi „Cum este influenţată viaţa noastră de credinţă de modul în care ne raportăm în general la încredere?” și promite să răspundă la această întrebare într-o analiză dedicată subiectului.

La intersecţia dintre artă și psihologie, Corina Matei face o recenzie tulburător de profundă a filmului Căpitanul (Germania, 2017), arătând totodată mesajele adânc filosofice ale producţiei cinematografice. „Există persoane care comit o crimă când se află într-o stare alterată de conștiinţă și, când își revin și realizează fapta, li se pare un vis urât și, deseori, regretă fapta”, scrie Matei, trezindu-ne apetitul pentru a investiga reflexiile propriei noastre persoane în cioburile de existenţă transpuse pe film.

Pastorul Adrian Bocăneanu continuă seria de interviuri cu care ne-a obișnuit, făcându-ne cunoștinţă, de data aceasta, cu Kellie Nunley, specialistă într-o activitate mai puţin notorie, însă extrem de influentă: lobby-ul.

Aleksander S. Santrac ne propune o incursiune în adâncimile cele mai fertile ale teologiei, o explorare a vieţii trăite cu puterea prezenţei interioare a lui Dumnezeu. El scrie: „Conceptul biblic de iubire nu se reduce la o simplă poruncă morală, la o expresie interpersonală a celui mai profund sentiment sau la cea mai înaltă virtute ori împlinire a tuturor poruncilor lui Dumnezeu ca semn al apartenenţei la o comunitate de credinţă pură, moral și doctrinal. Prezenţa revelaţiei lui Dumnezeu este factorul care compune imaginea lui Iisus Hristos în viaţa celor care Îl acceptă.”

Ca un pahar cu apă rece într-o zi caniculară este povestea plină de inspiraţie a lui Chris Mburu, un copil de ţărani din Kenya ajuns, pe cinstite, student la Universitatea Harvard. Nu ar fi reușit fără ajutorul unei femei suedeze care îi dona lunar o sumă de bani pentru a-și cumpăra rechizite, încălţăminte și îmbrăcăminte. Ajuns la Harvard, Mburu și-a pus în minte să o caute pe binefăcătoarea lui și, când a găsit-o, a rămas uimit. Puteţi afla de ce, citind numărul din iulie al revistei Semnele timpului, disponibil prin vânzare directă pe site-ul Editurii Viaţă și Sănătate sau abonându-vă la revista noastră folosind contactele de aici.