Cele mai sărace ţări au cei mai mulţi subnutriţi, dar și cei mai mulţi obezi

85

O treime din cele mai sărace ţări din lume se confruntă atât cu cele mai ridicate niveluri de obezitate, cât și cu cele mai ridicate niveluri de subnutriţie, găzduind totodată cei mai grași și cei mai slabi oameni din lume, arată un raport publicat de The Lancet.

Potrivit studiului publicat în reputatul jurnal medical, accesul global la alimentele ultraprocesate este principala cauză a acestui fenomen, care afectează oamenii la fel ca lipsa de exerciţiu fizic.

Autorii solicită modificări ale „modelului alimentar modern”, pe care îl consideră vinovat de epidemia de obezitate și de flagelul malnutriţiei.

Ţările din Africa Subsahariană și din Asia sunt cele mai afectate. Raportul estimează că aproape 2,3 miliarde de copii și adulţi de pe planetă sunt supraponderali și peste 150 de milioane de copii suferă de probleme de dezvoltare din cauza alimentaţiei deficitare.

Numeroase ţări cu venituri mici și medii se confruntă simultan cu aceste două probleme – cunoscute împreună drept „dubla povară a malnutriţiei”.

Aceasta înseamnă că 20% dintre persoane sunt supraponderale, 30% dintre copiii sub patru ani nu se dezvoltă corect, iar 20% dintre femei sunt categorisite drept slabe.

Și comunităţile și familiile pot fi afectate de ambele forme de malnutriţie, arată raportul. La fel, afectaţi pot fi și indivizii, în diferite momente ale vieţii lor.

Potrivit raportului, 45 din 123 de ţări erau afectate de povara obezităţii și a malnutriţiei în anii ‘90, iar 48 din 126 de ţări erau afectate în anii 2010. Până în anii 2010, 14 ţări dintre cele cu cele mai mici venituri din lume se confruntau cu această „dublă problemă” încă din anii ’90.

Autorii raportului spun că guvernele, Organizaţia Naţiunilor Unite și membrii comunităţii știinţifice ar trebui să ia măsuri pentru a rezolva problema și mai ales pentru a motiva oamenii în direcţia schimbării alimentaţiei.

Modul în care oamenii mănâncă, beau și se mișcă se schimbă. Creșterea numărului de supermarketuri, accesul facil la alimente mai puţin hrănitoare, precum și o scădere a activităţii fizice duc la creșterea nesănătoasă în greutate la scară largă. Iar aceste modificări afectează deopotrivă ţările cu venituri mici și medii, precum și pe cele cu venituri mari.

Deși problemele de dezvoltare ale copiilor devin tot mai puţin frecvente în numeroase ţări, consumul devreme în viaţă de alimente ultraprocesate este în continuare asociat problemelor de dezvoltare. „Ne confruntăm cu o nouă realitate nutriţională”, spune principalul autor al studiului, dr. Francesco Branca, directorul Departamentului de Nutriţie pentru Sănătate și Dezvoltare la Organizaţia Mondială a Sănătăţii. „Nu mai putem împărţi ţările în ţări cu venituri mici și subnutriţi sau ţări cu venituri mari și preocupate doar de obezitate. Toate formele de malnutriţie au un singur numitor comun: sistemele alimentare care nu reușesc să le furnizeze tuturor oamenilor o alimentaţie sănătoasă, sigură, accesibilă și durabilă.”

Dr. Branca a declarat că e nevoie de schimbări în sistemele alimentare – de la producţie și procesare la comerţ și distribuţie, stabilirea preţurilor, comercializare și etichetare până la consum și deșeuri. „Toate politicile și investiţiile trebuie reevaluate radical”, a subliniat Branca.

Raportul publicat în The Lancet trece în revistă și principalele caracteristici ale unei alimentaţii de calitate, notând că aceasta cuprinde multe fructe și legume, cereale, fibre, nuci și seminţe. O alimentaţie sănătoasă va cuprinde cantităţi reduse de alimente din sursă animală, cantităţi minime de cărnuri procesate și de băuturi energizante, de alimente cu zahăr adăugat, grăsimi saturate, grăsimi trans și sare.

Alimentaţiile de înaltă calitate reduc riscul de malnutriţie, încurajând creșterea sănătoasă, dezvoltarea și protejarea organismului de boli de-a lungul vieţii.