Esenţiale, 7 decembrie

54

Interviu cu jurnalistul turc pe care vrea să îl extrădeze România

HotNews a publicat în exclusivitate un interviu cu jurnalistul Kamil Demirkaya, pe al cărui nume s-a formulat o cerere de extrădare de către Ministerul de Justiţie din Turcia. Jurnalistul, care trăiește de doi ani în România, a fost audiat miercuri la Parchetul Curţii de Apel din București, după ce procuratura din Antaly a emis un mandat de arestare, la ordinul președintelui turc. Demirkaya, acuzat că este memebru al mișcării Gulen, susţine că este nevinovat și că dosarul lui pentru extrădarea în Turcia nu conţine niciun document care să arate că el a făcut ceva ilegal.

Deși a admis că este puţin confuz și speriat de perspective, Demirkaya, care a cerut azil politic în România, are încredere că autorităţile române vor respecta legile și democraţia și nu vor da curs extrădării. Cu toate acestea, autorităţile române au început deja procedurile impuse de solicitarea Turciei.

Obiective turistice în Franţa, închise din cauza protestelor

Turiștii care au decis să viziteze Parisul în această perioadă vor avea o surpriză neplăcută întrucât autorităţile franceze au decis să închidă peste weekend zeci de muzee, obiective turistice şi magazine, inclusiv Turnul Eiffel, Muzeul Luvru, Muzeul Orsay, cele două Opere şi Grand Palais, de teama unor noi proteste violente. Protestele „vestelor galbene” de până acum s-au soldat cu vandalizarea mai multor magazine, mașini și chiar a Arcului de Triumf.

SUA se gândesc să trimită o navă de război în Marea Neagră

Marea Neagră este scena tensiunilor tot mai pronunţate dintre Rusia și Ucraina, după incidentul militar din strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Azov de Marea Neagră. În prezent, Rusia desfășoară exerciţii militare maritime în zonă, iar Washingtonul a transmis Turciei că s-ar putea să trimită o navă de război în zonă, pentru asigurarea securităţii.

UE a primit 3 milioane de străini anul trecut

Un sondaj Eurostat pentru anul 2017 arată că Uniunea Europeană a eliberat 3,1 milioane de permise de ședere, cu 4% mai multe faţă de anul precedent. O treime dintre acestea au fost eliberate pentru ocuparea forţei de muncă, iar câte un sfert pentru întregirea familiei și azil. Polonia a eliberat cele mai multe permise pentru angajare, iar Germania, cele mai multe pentru întregirea familiei. Ucrainenii și sirienii sunt beneficiarii celor mai multe permise eliberate.

Reputaţia președintelui Macron, afectată de proteste

„Macron a fost apreciat de vecinii europeni pentru modul său ferm de abordare într-o ţară care a fost percepută multă vreme ca fiind incapabilă să se reformeze“, subliniază Vincent Laborderie, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Catolică din Leuven, Belgia. Însă, după trei runde de proteste violente care l-au determinat că anuleze taxa pe carburanţi, există dubii că Macron are capacitatea de a reforma Franţa și, mai departe, Uniunea Europeană, acesta fiind ironizat public de președintele american, Donald Trump.

Proteste violente la Atena

Joi noaptea, Atena a fost scena demonstraţiilor pentru comemorarea a 10 ani de la uciderea unui adolescent de 15 ani de către poliţie. Manifestaţia a degenerat rapid când mulţimea se îndrepta spre Parlament și mai multe incendii minore s-au produs în centrul Capitalei. Aproape 2.000 de poliţiști detașaţi în zonă au aruncat cu gaze lacrimogene în mulţime și au reţinut doi dintre protestatari.

Ucraina renunţă la tratatul de cooperare cu Rusia

Parlamentul din Ucraina tocmai a votat o măsură propusă de președintele Petro Poroșenko, și anume refuzarea prelungirii unui tratat simbolic de prietenie și cooperare cu Rusia. Tratatul, intrat în vigoare în anul 1999, se reînnoia automat la fiecare 10 ani, însă după aproape 5 de la izbucnirea conflictului din estul Ucrainei și după incidentul militar recent din Marea Neagră, Ucraina a hotărât să facă acest pas simbolic de a se detașa de Rusia.

UE vrea sistem de alertă pentru fake news

Comisia Europeană a anunţat că ia măsuri serioase pentru combaterea fenomenului dezinformării. Pentru anul 2019, va aloca 5 milioane de euro unei unităţi specializate de combatere a dezinformării şi de sensibilizare a opiniei publice și totodată va înfiinţa un sistem de alertă rapidă între ţările membre UE și instituţiile europene pentru schimb de informaţii în timp real cu privire la eventuale campanii de dezinformare. Comisia Europeană ar vrea ca acest sistem să fie funcţional înainte de alegerile europarlamentare de la finalul lunii mai 2019.

Australia cere prin lege acces la mesajele criptate

Parlamentul australian a votat prima iniţiativă legislativă din lume care obligă companiile IT să ofere poliţiei și forţelor de securitate acces la mesajele criptate ale utilizatorilor, slăbind astfel serviciile oferite de aplicaţii precum WhatsApp. În timp ce criticii spun că legea subminează securitatea și dreptul la intimitate al utilizatorilor, legiuitorii spun că va spori lupta împotriva terorismului și a infracţiunilor grave.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.