Esenţiale azi, 12 aprilie

77

Ancheta despre asistenţii falși din România, premiată în Suedia

Ancheta despre diplomele de asistent medical fără acoperire le-a adus jurnaliștilor de la televiziunea publică din Suedia premiul cel mare al Asociaţiei Jurnaliștilor Suedezi de Investigaţie. În cadrul reportajului au fost verificate cinci persoane cu diplome de la diferite școli postliceale din România, iar două dintre ele recunosc că nu au fost la ore, ci s-au prezentat doar la examenul final. Ministrul educaţiei a cerut Corpului de Control să verifice toate școlile postliceale sanitare, însă nu a anunţată încă nicio concluzie a investigaţiilor. Instituţiile suedeze se declară în imposibilitatea de a verifica diplomele emise de alte state.

Românii şi bulgarii, cel mai prost plătiţi din UE

Creşterea salariilor de la 1 ianuarie 2018 nu a redus diferenţa dintre salariile pe care le primesc românii şi alţi angajaţi ai Uniunii Europene, românii primind de aproape 4 ori mai puţin decât media la nivel european. Cele mai scăzute costuri de muncă pe oră au fost înregistrate în Bulgaria (5,4 euro), România (6,9 euro), Lituania (9,0 euro), Ungaria (9,2 euro) şi Letonia (9,3 euro), iar cele mai mari, în Danemarca (43,5 euro), Luxemburg (40,6 euro), Belgia (39,7 euro), Suedia (36,6 euro), Ţările de Jos (35,9 euro) şi Franţa (35,8 euro). România a avut în 2018 cele mai mari creşteri ale salariilor din UE.

Fondatorul WikiLeaks, arestat

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a fost arestat joi la Londra în urma unei cereri de extrădare prezentate de Washington. Agenţii au fost invitaţi să intre în ambasada Ecuadorului la Londra, unde Assange se refugiase din 2012 pentru a evita extrădarea sa în Suedia, unde era urmărit în cazul unui presupus viol. Dosarul a fost de atunci clasat, însă Londra a menţinut mandatul de arestare pe numele său pentru încălcarea prevederilor de eliberare condiţionată din dosarul suedez.

Rusia a mai făcut un pas spre internetul izolat

Camera inferioară a parlamentului rus a adoptat joi o lege controversată vizând crearea unei reţele de internet izolată de serverele mondiale. Se așteaptă ca legea să intre în vigoare la 1 noiembrie 2019. Documentul cuprinde o serie de măsuri menite să garanteze funcţionarea segmentului rusesc de internet şi să-l protejeze de eventuale atacuri cibernetice, fiind prezentat ca un răspuns la „caracterul belicos al noii strategii americane în materie de securitate cibernetică, adoptată în septembrie 2018”. Se prevede crearea unei „infrastructuri care să asigure funcţionarea resurselor de internet rusești în caz de imposibilitate pentru operatorii ruşi de a se conecta la serverele de internet ale surselor străine”.

Libia: zeci de morţi și sute de mii de copii în pericol

Uniunea Europeană a evacuat miercuri de la Tripoli o misiune de asistenţă, din cauza intensificării bombardamentelor asupra capitalei libiene, ţintă a unei ofensive a forţelor mareşalului Khalifa Haftar. UE a făcut apel la Haftar, care controlează teritorii din estul Libiei, să pună capăt ofensivei şi să revină la masa negocierilor pentru a evita un război civil. Înalta reprezentantă a UE pentru afaceri externe a discutat direct cu mareşalul Haftar şi cu Fayez al-Sarraj, şeful guvernului recunoscut de ONU. Luptele din capitala libiană s-au soldat cu zeci de morţi şi sute de răniţi în ultimele zile. Mai mult de jumătate de milion de copii sunt „ameninţaţi direct” de luptele din Libia, afirmă UNICEF, care a făcut apel la combatanţi pentru protejarea acestora.

Chinezii au implantat gene umane în maimuţe

Oamenii de știinţă chinezi au implantat în maimuţe versiuni umane ale genei MCPH1, care, potrivit estimărilor cercetătorilor, joacă un rol în dezvoltarea creierului uman. După implantarea genelor, aceștia au descoperit că, în cazul maimuţelor cu noile gene, ca și la oameni, creierul se dezvoltă mai lent. Subiecţii experimentului s-au comportat mai bine la testele de memorie pe termen scurt și la timpul de reacţie, comparativ cu maimuţele care trăiesc în natură. Acest experiment este cel mai recent dintr-o serie de cercetări biomedicale din China care au stârnit controverse etice.

Scutul de la Deveselu, actualizat

Sistemul antirachetă de la Deveselu va parcurge un proces de actualizare de câteva săptămâni, timp în care NATO va asigura o capacitate alternativă de apărare împotriva rachetelor balistice, prin sistemul antirachetă Terminal High Altitude Air Defence (THAAD), aparţinând Statelor Unite ale Americii.

Preşedintele Sudanului, arestat. Armata a preluat controlul ţării

Armata sudaneză a preluat controlul ţării, după ce l-a înlăturat din funcţie pe preşedintele Omar al-Bashir, care a fost arestat. Protestele la adresa lui al-Bashir, care se află la putere din anul 1989, au început în luna decembrie. Curtea Penală Internaţională a emis pe numele lui Omar al-Bashir un mandat internaţional de arestare, acuzându-l de crime de război şi crime împotriva umanităţii. A fost declarată stare de urgenţă timp de trei luni. Un consiliu militar va asigura în următorii doi ani tranziţia de putere, după care vor fi organizate alegeri. Constituţia a fost suspendată, iar graniţele au fost închise pe termen nedeterminat. Toţi prizonierii politici, reţinuţi în urma demonstraţiilor antiguvernamentale, vor fi eliberaţi. Zeci de mii de sudanezi au ieşit în stradă jubilând, dansând şi scandând sloganuri anti-Bashir.

Încercare israeliană de aselenizare, eșuată

Prima navă spaţială israeliană, numită Bereshit (Geneza, în ebraică), nu a reușit să aselenizeze, din cauza unor probleme la un motor, iar comunicarea cu centrul de control a fost pierdută. Sonda fusese lansată la 22 februarie de la baza americană Cape Canaveral, din Florida, cu ajutorul unei rachete a firmei americane SpaceX. Sonda a efectuat mai multe orbite eliptice în jurul Pământului înainte de a se îndrepta către Lună, unde sosirea era prevăzută pentru 11 aprilie. Aceasta este prima sondă concepută de o organizaţie privată, SpaceIL, în parteneriat cu societatea aerospaţială Israeli Aerospace Industries, una dintre cele mai mari companii din industria de apărare israeliană.

Remaniere la vârf în Coreea de Nord

Autorităţile din Coreea de Nord au anunţat joi că preşedintele şi premierul ţării au fost înlocuiţi, însă puterea reală rămâne concentrată în mâinile lui Kim Jong-un. Choe Ryong-hae l-a înlocuit pe Kim Yong-nam în funcţia de preşedinte al Prezidiului Adunării Supreme a Poporului, în urma unei sesiuni a legislativului nord-coreean. Deţinătorul acestei funcţii este considerat şeful statului nord-coreean, însă rolul său este mai degrabă simbolic, reprezentând ţara la diverse evenimente diplomatice. Puterea este deţinută în continuare de Kim Jong-un, care deţine funcţia de preşedinte al Partidului Muncitorilor din Coreea, formaţiunea de guvernământ de la Phenian.

Noua Zeelandă interzice armele semiautomate

Parlamentul din Noua Zeelandă a adoptat modificarea legislaţiei privind portul armelor, cu doar un vot împotrivă, decizia fiind luată la mai puţin de o lună de la masacrul de la două moschei din Christchurch, în care și-au pierdut viaţa 50 de oameni. Vor fi interzise armele semiautomate și puștile de asalt. Reforma legii armelor a trecut cu 119 voturi pentru și 1 vot împotrivă.

Cea mai puternică rachetă din lume, lansată pentru prima cursă comercială

Falcon Heavy, cea mai puternică rachetă din lume, a companiei SpaceX, deţinută de miliardarul Elon Musk, a fost lansată cu succes pentru prima cursă comercială, în noaptea de joi spre vineri, de la Centrul spaţial Kennedy, din Florida, SUA. Aceasta a fost programată să ducă în spaţiu un satelit de comunicaţii pentru compania de telecomunicaţii Arabsat, cu sediul în Arabia Saudită, folosit pentru servicii de internet şi televiziune în Africa, Europa şi Orientul Mijlociu.

Efectele călătoriei în spaţiu asupra ADN-ului sunt reversibile

NASA a prezentat rezultatele finale ale unui experiment în care au fost urmărite schimbările suferite de ADN-ul unui astronaut, comparativ cu ADN-ul identic al fratelui său geamăn. Studiul arată că efectele călătoriei în spaţiu sunt vizibile asupra materialului genetic, însă mare parte dintre acestea se anulează în câteva luni de la întoarcerea pe Pământ. În cadrul experimentului, inginerul Scott Kelly a petrecut un an la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, începând din martie 2015, timp în care a fost monitorizat, împreună cu fratele său geamăn, Mark.

Coreea de Sud declară neconstituţională legea care interzice avortul

Interdicţia privind avortul a fost declarată neconstituţională, într-o decizie istorică a Curţii Constituţionale din Coreea de Sud, care a cerut revizuirea acesteia până la sfârşitul lui 2020. Sub interdicţia din 1953, femeile care fac avort pot fi trimise la închisoare sau amendate, excepţie făcând cazurile de viol, incest sau atunci când există un risc asupra sănătăţii femeii. De asemenea, medicii care efectuează procedura pot fi trimişi la închisoare. Totuși, avorturile sunt accesibile în Coreea de Sud şi pot fi efectuate în siguranţă. Femeile care fac avort sunt rareori puse sub acuzare, însă activiştii susţin că interdicţia pune în pericol femeile şi aduce un stigmat social. Adolescentele care rămân însărcinate sunt deseori forţate să îşi încheie studiile sau să se transfere la instituţii îndepărtate.

O bacterie de acum un secol oferă informaţii despre epidemiile de holeră

Oamenii de ştiinţă au descifrat genomul unei tulpini de holeră prelevate în urmă cu un secol, în timpul Primului Război Mondial, de la un soldat britanic, dezvăluind indicii referitoare la modalitatea prin care anumite tulpini provoacă epidemiile din prezent. Bacteria, despre care se crede că ar fi cea mai veche mostră disponibilă public a vibronului holeric, a fost prelevată în 1916 de la un soldat aflat în convalescenţă în Egipt. Tulpina era relativ înrudită cu cele ale bacteriilor holerice prezente în focarele de holeră din ziua de astăzi şi cu cele care au provocat epidemii în trecut.