Esenţiale azi, 14 februarie

117

Kovesi, urmărită penal

Laura Codruţa Kovesi a anunţat că a fost citată la Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie, având calitatea de suspect într-un dosar în care acuzaţiile sunt de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă. Fosta șefă DNA a fost citată vineri, în aceeași zi în care trebuie să fie la Bruxelles, pentru a fi audiată la Parlamentul European, ea candidând pentru funcţia de procuror-şef al Parchetului European.

Kovesi acuză Secţia de investigare a infracţiunilor în Justiţie că încearcă să-i discrediteze imaginea, pentru a-i reduce şansele la funcţia de procuror-şef european. Partidele din Opoziţie o sprijină şi arată cu degetul spre PSD şi ALDE, care s-ar afla în spatele acestei acţiuni „comandate politic”.

Fost ofiţer de informaţii american, acuzat de spionaj în favoarea Iranului

Statele Unite au inculpat un fost ofiţer al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, Monica Witt, pentru că a ajutat Iranul în ceea ce Washingtonul a caracterizat drept o operaţiune de spionaj cibernetic care a vizat ofiţeri ai serviciilor secrete SUA. Femeia este acuzată că a dezertat în Iran în 2013 din motive ideologice, a furnizat informaţii despre un fost coleg și a ajutat regimul de la Teheran să conducă atacuri cibernetice împotriva armatei americane. Fostul ofiţer se află pe lista celor mai căutate persoane de către FBI.

Cetăţeni sirieni, reţinuţi în Germania pentru presupuse crime împotriva umanităţii

Autorităţile germane au arestat doi foști ofiţeri de informaţii, suspectaţi de implicare în torturarea criticilor președintelui Bashar al-Assad. Bărbaţii au cerut azil în Germania înainte de valul de imigranţi din 2015. Se crede că unul dintre cei doi ar fi condus o închisoare GID (General Intelligence Directorate – Directoratul General de Informaţii), în care 2.000 de persoane au fost torturate între luna aprilie 2011 și septembrie 2012. Celălalt bărbat este suspectat de complicitate la o crimă împotriva umanităţii în aceeași închisoare. Un al treilea bărbat a fost arestat în Franţa, ca parte a unei operaţiuni coordonate.

GID, cea mai puternică agenţie siriană de informaţii, este acuzată că ar fi jucat un rol-cheie în reprimarea violentă a protestelor pașnice împotriva președintelui Assad, izbucnite în martie 2011.

După Banca Centrală Europeană, și Federaţia Bancară Europeană avertizează Guvernul asupra OUG 114

„Aș dori să vă prezint profunda îngrijorare cu privire la riscurile majore pentru stabilitatea sectorului bancar din România generate de Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018 privind introducerea unei taxe asupra activelor financiare ale băncilor și a altor trei legi tocmai trecute de Camera Deputaţilor privind limitarea ratei dobânzii, plafoanele privind răscumpărarea creanţelor cesionate și eliminarea caracterului executoriu al contractelor de împrumut, caracterul lor discriminatoriu și efectele negative pe care acestea le pot provoca economiei românești”, a scris șeful EBF premierului României.

Banca Centrală Europeană a trimis și ea un avertisment, în care spune că s-a încălcat tratatul unional, ceea ce ar putea duce la declanșarea procedurii de infringement.

Risc maxim de producere a avalanșelor în munţii Făgăraș

Riscul de producere a avalanșelor este maxim în munţii Făgăraș la peste 1.800 de metri altitudine, unde stratul de zăpadă a crescut cu peste 50 de centimetri în ultimele 24 de ore, măsurând, miercuri, la Bâlea-Lac, aproape 3 metri. Stratul nou-depus este instabil și nu are aderenţă la stratul vechi, care era îngheţat la suprafaţă. Ca urmare a vântului intens din ultima perioadă, în zonă s-au format plăci de vânt pe majoritatea versanţilor și cornișe, iar pe alocuri sunt depozite însemnate de zăpadă ce măsoară mai mulţi metri înălţime.

De asemenea, riscul de producere a avalanșelor este mare în munţii Bucegi, în masivele Ţarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, precum și în zona nordică a Carpaţilor Orientali, în zona Munţilor Rodnei și în grupa centrală a Orientalilor, în zona munţilor Călimani-Bistriţei-Ceahlău.

Comisia Europeană propune includerea Arabiei Saudite pe „Lista neagră”

Bruxelles-ul a propus miercuri adăugarea a șapte state, inclusiv Arabia Saudită, pe „Lista neagră” pentru combaterea spălării banilor și a finanţării terorismului, în contextul tensionat cu Ryadul în urma cazului Khashoggi. Parisul și Londra și-au exprimat reticenţa în privinţa propunerii.

„Am stabilit cele mai dure standarde de combatere a spălării banilor din lume. Dar trebuie să ne asigurăm că banii murdari din alte ţări nu ajung în sistemul nostru financiar”, a declarat comisarul european pentru Justiţie. Ţările care se află pe această listă nu vor fi supuse unor sancţiuni, însă în dreptul lor băncile europene sunt obligate să aplice controale sporite asupra operaţiunilor financiare ale clienţilor domiciliaţi în statele respective.

Opt fizicieni falși în spitalele din România

Opt falşi fizicieni medicali lucrează în spitalele din ţară, afirmă vicepreşedintele pe Moldova al Colegiului Fizicienilor Medicali din România, Marin Bodale. El susţine că instituţiile abilitate au fost sesizate. Cei mai mulţi fizicieni medicali falşi sunt în spitale din Bucureşti.

„Nu au obţinut niciunul codul de parafă. (…) Cei de la spital au creat posturi unicat dedicate pentru anumite persoane, de exemplu, fizician medical cu specialitatea de bioinginerie, care nu există. (…) Noi am sesizat lucrurile acestea. (…) Cei de la DSP, Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Judeţean nu ne-au trimis niciun răspuns, iar Spitalul Judeţean Bacău a spus că angajează pe cine vrea”, a subliniat Bodale.

NATO nu renunţă la scutul de la Deveselu și pregătește noi „măsuri disuasive”

Ministrul de externe consideră că afirmaţiile Rusiei în privinţa scutului antirachetă de la Deveselu sunt „un pretext” pentru acoperirea problemelor pe care le are cu respectarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare, în condiţiile în care Moscova s-a dotat cu un număr considerabil de rachete, unele dintre acestea încălcând prevederile acestui acord. România a reiterat ideea că la Deveselu este doar un sistem defensiv.

NATO ia tot mai ferm poziţie în privinţa încălcării de către Rusia a tratatului denunţat din această cauză de către Statele Unite. „Toţi aliaţii sunt îngrijoraţi de dispariţia tratatului”, „cheia de boltă a securităţii Europei”, a spus secretarul general al NATO. În aceste condiţii, NATO pregăteşte „măsuri disuasive” cu scopul de a consolida apărarea teritoriului blocului militar occidental în faţa ameninţării unor noi rachete ruse cu capacitate nucleară. Acest subiect se află în centrul unei reuniuni a miniştrilor apărării din statele membre NATO și al Conferinţei Securităţiim de la München.

Alimentele contaminate provoacă moartea a sute de mii de persoane

Alimentele contaminate cu bacterii, virusuri, paraziţi şi substanţe chimice nocive provoacă în fiecare an moartea a 420.000 de persoane, la nivel mondial. Problema se află în centrul unei conferinţe internaţionale care a început marţi la Addis Abeba, capitala Etiopiei. „În prezent, este produsă suficientă hrană pentru toată lumea”, însă, pe lângă faptul că este prost distribuită, o parte importantă a acestor alimente „nu este sigură”, a declarat directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), în deschiderea conferinţei.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că 1 din 10 persoane la nivel mondial se îmbolnăveşte după consumul de alimente contaminate, copiii cu vârsta sub 5 ani fiind cei mai afectaţi de această problemă. Potrivit OMS, consumul de alimente contaminate este cauza a peste 200 de boli, de la afecţiuni diareice la cancer.

Franţa: creştere dramatică a numărului de acte antisemite

Anul trecut, numărul actelor antisemite comise în Franţa a crescut cu 74% faţă de 2017. Cifrele, îngrijorătoare, au fost publicate de Ministerul francez de Interne. „Antisemitismul se răspândeşte ca o otravă, ca fierea. Atacă, putrezeşte minţile, asasinează”, a declarat Christophe Castaner. Ministrul francez de interne a făcut aceste afirmaţii în contextul în care mai multe acte antisemite au avut loc recent la Paris şi în periferia capitalei franceze.

În 2018 s-au înregistrat în Franţa 541 de acte antisemite, faţă de 311, în 2017.