Esenţiale azi, 20 februarie

64

O nouă OUG pe Justiţie stabilește că funcţiile de conducere din Parchete nu pot fi ocupate prin delegare

O nouă OUG pe justiţie stabilește că funcţiile de conducere din parchete nu pot fi ocupate prin delegare

Guvernul a adoptat marţi o ordonanţă de urgenţă care modifică legile Justiţiei şi care se referă, printre altele, la delegările în funcţii de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public. Printre aspectele reglementate de ordonanţă sunt și concursul de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi a procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari.

„Ce aduce ordonanţa cu caracter de noutate? Faptul că aceste funcţii privind procurorii, funcţiile de rang înalt (…) nu pot fi delegate, ele se ocupă şi trebuie ocupate numai în condiţiile legii prin procedura pe care o prevede legea”, a explicat ministrul justiţiei, Tudorel Toader.

ÎCCJ reia procesul lui Liviu Dragnea

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reia, luni, judecarea dosarului DGASPC Teleorman, în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Din septembrie 2018, când a intrat în faza de apel, dosarul a fost amânat pe parcursul a cinci termene de judecată, în urma controverselor privind constituirea completurilor de cinci judecători de la instanţa supremă.

Facebook a blocat una din cele mai populare pagini a postului rus de televiziune RT

Facebook a blocat pagina „In the Now” (În actualitate) a postului rus de televiziune RT, finanţat de stat, în cursul unei campanii de a mări transparenţa pe reţeaua de socializare. Pagina avea 4 milioane de abonaţi şi 2,5 miliarde de vizualizări. Facebook a explicat că, mai ales în cazul paginilor extrem de populare, vrea ca persoanele sau companiile care stau în spatele lor să fie cunoscute publicului. Compania contactează acum administratorii pentru a-i determina să-şi explice afiliaţiile.

Aproape concomitent, CNN a prezentat un reportaj care „demască” legătura dintre „In the Now” și postul TV rusesc. Blocarea survenită după reportajul CNN este o confruntare geopolitică deschisă, consideră Margarita Simonian, redactorul-şef al postului de televiziune RT. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că Facebook este dator cu o explicaţie pentru că RT nu a încălcat nicio regulă.

Uniunea Europeană vrea „sistem de alertă rapidă împotriva atacurilor cibernetice, pentru alegeri corecte

Consiliul UE a prezentat marţi o serie de concluzii cu privire la posibilele campanii de dezinformare din perioada alegerilor europarlamenetare, printre măsuri fiind şi instituirea unui sistem de alertă rapidă în care statele membre să comunice rapid informaţii privind dezinformările.

Concluziile vin în continuarea prezentării pachetului Comisiei intitulat „Garantarea unor alegeri europene libere şi corecte”, din septembrie 2018, precum şi a publicării planului comun de acţiune pentru combaterea dezinformării de către Comisie şi Înaltul Reprezentant, din decembrie 2018. Aceste iniţiative stabilesc o abordare globală pentru protejarea alegerilor europene din 2019 împotriva interferenţelor precum campaniile de dezinformare şi atacurile cibernetice din interiorul şi din afara UE.

Bernie Sanders a strâns 4 milioane de dolari în primele 12 ore de la anunţarea candidaturii sale la prezidenţiale

Bernie Sanders, senatorul independent din Vermont a cărui campanie prezidenţială din 2016 a relansat mișcarea progresistă și a ajutat la redefinirea imaginii Partidului Democrat, a intrat în cursa pentru Casa Albă din 2020. Sanders, în vârstă de 77 de ani, crede că îl poate înfrânge pe Donald Trump, despre care a spus marţi că este cel mai periculos președinte din istoria modernă a Americii.”

Niciun candidat nu va intra în cursa prezidenţială cu la fel de multe avantaje ca Bernie Sanders, care a obţinut 13 milioane de voturi la alegerile primare din 2016 și a strâns aproximativ 230 de milioane de dolari din donaţii modeste. Cea de-a doua cursă prezidenţială la care va lua parte nu îl va mai prinde pe Sanders în poziţia de figură politică de top. Până la acest moment, campania lui Sanders, anunţată marţi noaptea, a reușit să strângă suma de 4 milioane de dolari de la 150.000 de donatori din toate cele 50 de state americane.

China vrea să construiască prima centrală energetică în spaţiu

China se pregăteşte să construiască o staţie energetică solară în spaţiu, a doua economie a lumii alocând programului său spaţial un buget anual de 8 miliarde de dolari, al doilea pe plan mondial, după cel american. Oamenii de ştiinţă au început deja construirea unei baze experimentale în oraşul Chongqing, din vestul Chinei. Iniţial, proiectul prevede dezvoltarea unei centrale electrice mai mici în stratosferă, între 2021 şi 2025, urmată de o instalaţie solară de 1 megawatt, în spaţiu, până în 2030 şi, în cele din urmă, de generatoare mai mari.

O carte despre homosexualitatea înalţilor prelaţi de la Vatican ameninţă să zguduie Biserica Catolică

Sodoma este titlul unei cărţi care urmează să apară pe 21 februarie în opt limbi şi în mai multe ţări, printre care Franţa. Presa franceză anunţă un veritabil scandal în perioada următoare, întrucât cartea se ocupă de „un mare secret”: homosexualitatea la Vatican şi „disimularea sa masivă”, ceea ce ar fi „distorsionat toate aspectele vieţii” în sânul Bisericii catolice.

Autorul cărţii, Frédéric Martel, el însuşi homosexual, a intervievat timp de cinci ani numeroşi prelaţi, unii având funcţii importante în ierarhia Vaticanului, despre viaţa lor „dublă”. Autorul denunţă un „sistem gay ascuns” având o mare influenţă, preponderentă de fapt în instituţia catolică. O altă teză a cărţii este aceea că papa Benedict al XVI-lea ar fi demisionat după ce ar fi descoperit amploarea fenomenului.

Întrecere între ţări pentru acordarea de ajutoare umanitare Venezuelei

Brazilia va pune sâmbătă la dispoziţie, în apropierea frontierei cu Venezuela, ajutor umanitar pentru această ţară în cadrul unei operaţiuni realizate „în cooperare cu Statele Unite”. Preşedintele venezuelean, Nicolas Maduro, se opune cu fermitate acestui ajutor, pe care îl consideră primul pas spre o intervenţie americană în ţara sa. El a anunţat luni că la 20 februarie vor sosi în Venezuela 300 de tone de ajutoare umanitare provenind din Rusia şi şi-a reafirmat opoziţia faţă de pătrunderea în ţară a alimentelor şi medicamentelor provenind din alte ţări, în special din SUA, solicitate de opoziţie. Maduro a adăugat că este posibil ca în următoarele zile mai multe state să anunţe acordarea de asistenţă Venezuelei sub formă de medicamente, operaţiune ce ar urma să se desfăşoare prin intermediul ONU.

Mai multe zeci de tone de alimente şi medicamente trimise de Statele Unite sunt depozitate în oraşul columbian Cucuta, în apropierea postului de frontieră Tienditas, blocat de autorităţile venezuelene. Armata s-a declarat marţi „în alertă” în faţa oricărei încălcări a frontierelor Venezuelei pentru intrarea ajutorului umanitar depozitat la porţile ţării și a respins apelurile de a retrage sprijinul acordat preşedintelui Maduro, lansate de preşedintele american, Donald Trump, şi de Juan Guaido, recunoscut preşedinte interimar de peste 50 de ţări.

Comisia Europeană, în conflict cu partidul lui Viktor Orban

Guvernul ungar al premierului Viktor Orban a lansat în această săptămână o campanie finanţată de stat acuzând Bruxelles-ul de politici privind migraţia care ameninţă securitatea Ungariei, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi omul de afaceri George Soros fiind prezenţi pe afişul oficial al campaniei. „Campania guvernului ungar este de necrezut. Este şocant că o asemenea teoriei a conspiraţiei ridicolă a ajuns atât de cunoscută”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că formaţiunea politică a premierului Orban, Fidesz, ar trebui să părăsească Partidul Popular European, de centru-dreapta. Şi în luna octombrie Juncker afirmase că Viktor Orban „nu mai are ce căuta” în grupul politic conservator. „Împotriva minciunilor nu poţi face prea multe“, a spus el.

Franţa se luptă cu antisemitismul

Mii de oameni au protestat ieri în împotriva ultimului val de incidente antisemite din Franţa. Mai mulţi lideri ai partidelor politice, printre care și foștii președinţi Francois Hollande și Nicolas Sarkozy, s-au adunat la Paris în Piaţa Republicii, un simbol naţional al Revoluţiei, pentru a protesta împotriva actelor antisemite. Sloganul protestului a fost: „Destul!” Oamenii s-au adunat și în Lille, Toulouse și Marsilia.

Aproape 100 de morminte dintr-un cimitir evreiesc din apropierea graniţei franco-germane au fost profanate cu svastici, chiar înainte de manifestaţii. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat, la intrarea în cimitir, că responsabilii nu sunt „demni de Republica Franceză” și vor fi pedepsiţi.

Un francez a fost ucis de poliţie după ce a înjunghiat patru persoane

Patru persoane au fost rănite după ce un bărbat din Marsilia a început să înjunghie oameni la întâmplare. Poliţia a ajuns la faţa locului şi l-a împuşcat mortal pe bărbat, după ce acesta a scos un pistol şi l-a îndreptat spre poliţişti.

Italia: Mişcarea 5 Stele organizează un vot online pe fondul unei „crize identitare“

Mişcarea 5 Stele a organizat un vot online, pentru a decide dacă va bloca un posibil proces împotriva lui Matteo Salvini, aliatul său din coaliţie şi liderul partidului Liga, în care acesta este acuzat de abuz de putere şi răpire. Salvini a cerut ca 150 de migranţi să fie reţinuţi la bordul unui vas al Pazei italiene de Coastă timp de cinci zile, în august. Permiterea continuării investigaţiei în cazul lui Salvini ar putea pune guvernul în risc de colaps.

Tensiunile din coaliţie sunt deja mari, aliaţii fiind în contradicţie în multe privinţe, inclusiv cu privire la demararea unui proiect de tunel feroviar alpin între Franţa şi Italia. Salvini a cerut Senatului să respingă cererea pentru un proces, însă acest lucru este o problemă pentru Mişcarea 5 Stele, care şi-a construit susţinerea pe baza unei imagini judiciare foarte curate şi a atacat parlamentarii care se folosesc de privilegii pentru a evita procesele. Problema a devenit „un caz clasic de criză identitară”, scrie publicaţia Il Fatto Quotidiano, apropiată de Mişcarea 5 Stele.