Esenţiale azi, 24 aprilie

81

Planul de pace israeliano-palestinian al lui Trump va fi anunţat după Ramadan

Planul de pace israeliano-palestinian promis de Donald Trump urmează să fie dezvăluit după Ramadan, care se încheie la 4 iunie, a anunţat ginerele acestuia, Jared Kushner, consilier la Casa Albă. Trump a promis să pună capăt conflictului dintre israelieni şi palestinieni și l-a însărcinat pe Kushner să redacteze un acord în scopul acesta.

Kim Jong-un se întâlnește cu Putin

Liderul nord-coreean, Kim Jong-un, a plecat miercuri către Siberia pentru a participa la primul său summit cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Phenianul caută să-şi consolideze relaţiile cu aliatul său istoric, în plin impas diplomatic cu Washingtonul în dosarul nuclear. Întâlnirea este un răspuns la multiplele invitaţii adresate de Putin, fiind prima întâlnire a liderului coreean cu un șef de stat străin după discuţiile cu Donald Trump.

Noua Constituţie a Egiptului sporește puterile lui el-Sisi

Revizuirea constituţională controversată care permite prelungirea preşedinţiei lui Abdel Fattah el-Sisi a fost aprobată prin referendum cu 88,83% din voturi, în condiţiile în care prezenţa la vot a fost de 44,33%. Revizuirea constituţională permite ca al doilea mandat al lui el-Sisi să fie prelungit de la patru la şase ani, iar președintele poate candida pentru un al treilea mandat în 2024. De asemenea, noua Constituţie sporește controlul prezidenţial asupra sistemului judiciar și acordă putere politică armatei, pilonul regimului lui el-Sisi. De la venirea sa la putere, în 2014, organizaţiile pentru drepturile omului denunţă numeroase procese contra disidenţilor, creşterea condamnărilor la moarte şi controlarea presei.

Statul Islamic revendică atacurile din Sri Lanka

Gruparea jihadistă Stat Islamic a revendicat marţi atacurile sinucigaşe care au avut loc de Paşte în Sri Lanka în mai multe biserici şi hoteluri de lux. Poliţia a arestat încă 18 persoane pentru interogări. Ultimul număr de morţi comunicat este de 359 de persoane, dintre care 45 de copii, cu peste 500 de răniţi. Majoritatea victimelor sunt băștinași, însă au fost uciși și 38 de străini (britanici, americani, australieni, turci, indieni, chinezi, danezi, olandezi și portughezi). Autorităţile au avansat ipoteza că atacurile ar putea fi o răzbunare în urma masacrului de la cele două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă.

Execuţie în masă în Arabia Saudită

Arabia Saudită a executat marţi 37 de cetăţeni condamnaţi pentru terorism, la trei ani după execuţia din ianuarie 2016 a 47 de persoane. Amnesty International a subliniat faptul că majoritatea celor executaţi erau şiiţi, denunţând folosirea pedepsei cu moartea de către regim drept un instrument politic, pentru a zdrobi disidenţa în rândul minorităţii şiite, care constituie 10-15% din populaţie. Unsprezece persoane au fost găsite vinovate de spionaj în favoarea Iranului, iar cel puţin alte 14 au fost condamnate pentru participarea la manifestaţii în 2011-2012. Execuţiile au loc, în general, prin decapitare în Arabia Saudită, însă unul dintre condamnaţi a fost crucificat – pedeapsă pentru crime deosebit de grave.

Patru lideri ai protestelor din Hong Kong, condamnaţi la închisoare

O curte de justiţie din Hong Kong a condamnat la închisoare patru lideri ai manifestaţiilor pro-democraţie din 2014. Protestele, cunoscute sub numele de „Mișcarea Umbrelelor” și considerate cea mai importantă provocare la adresa regimului comunist de la evenimentele din Piaţa Tiananmen, din 1989, au cerut dreptul cetăţenilor de a-și alege liderii. Profesorul de drept Benny Tai și sociologul Chan Kin-man au primit 16 luni de detenţie, iar activiștii Shiu Ka-chun și Raphael Wong au o pedeapsă de 8 luni. Sute de susţinători s-au adunat în afara clădirii, purtând banderole și umbrele galbene. Comunitatea internaţională este îngrijorată de restrângerea autonomiei Hong Kong-ului de către China.

China încearcă salvarea iniţiativei Belt and Road

China va prezenta o versiune modificată a iniţiativei Belt and Road („Drumul Mătăsii”) la un summit al șefilor de stat la Beijing, încercând să aplaneze temerile că strategia ar alimenta îndatorarea ţărilor implicate și ar fi lipsită de transparenţă în practicile financiare. Guvernele occidentale consideră politica președintelui drept o metodă de a spori influenţa Chinei în străinătate, influenţând ţări sărace să își asume datorii nesustenabile, iar Beijingul este acuzat de crearea de datorii-capcană. China a declarat că iniţiativa rămâne una de tip câștig-câștig și că este o oportunitate pentru statele implicate.

Marii lideri politici discută cu giganţii tehnologici

Premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, și președintele francez, Emmanuel Macron, vor organiza la 15 mai, la Paris, o întâlnire între șefi de stat și lideri ai companiilor de tehnologie precum Facebook, Twitter, Microsoft și Google, pe tema eliminării conţinutului online violent și extremist. Iniţiativa vine în urma masacrului din Christchurch, Noua Zeelandă, transmis live pe Facebook de atacator, în care 50 de persoane au fost ucise.

Comisia Europeană a declarat că principalii actori ai industriei internetului au făcut progrese în lupta împotriva dezinformării, însă știrile false nu sunt încă suficient de controlate. Google, Facebook și Twitter s-au angajat să-şi cureţe spaţiile de informaţii incomplete şi necorespunzătoare. Comisia solicită „îmbunătăţiri tehnice suplimentare, partajarea metodologiilor și a seturilor de date privind conturile false pentru a permite experţilor, analiștilor și cercetătorilor terţi să efectueze o evaluare independentă” și va continua să efectueze evaluări lunare.

Președintele american, Donald Trump, s-a întâlnit la Casa Albă cu Jack Dorsey, cofondatorul Twitter, pentru a discuta despre „protejarea sănătăţii dialogului public”, înainte de alegerile din 2020. Trump a acuzat platforma de părtinire politică, spunând că îi este limitat numărul de persoane care îl pot urmări online, deoarece este republican. Twitter a declarat că scăderea numărului de urmăritori are loc din cauza eliminării conturilor suspecte.

SUA, criticate pentru modificarea rezoluţiei ONU pe tema violului

SUA au modificat o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU care condamnă folosirea violului ca armă de război, ameninţând cu blocarea acesteia în cazul în care ar fi rămas în forma iniţială. Textul le cerea instituţiilor ONU să asigure servicii de sănătate complete pentru supravieţuitoarele violenţei sexuale. Administraţia Trump, care se opune avortului, a cerut eliminarea tuturor referinţelor la sănătatea sexuală și reproductivă. Ambasadorul francez la ONU a declarat că este „intolerabil” ca o femeie să nu poată alege avortarea copilului rezultat în urma unui viol. Comunitatea internaţională a condamnat Statele Unite pentru diluarea textului rezoluţiei.

Rusia: nicio declaraţie a Occidentului nu va schimba situaţia Crimeei

Problema reunirii Crimeei cu Rusia a fost închisă definitiv şi niciun fel de declaraţii ale SUA, UE sau NATO nu vor schimba această situaţie, a declarat marţi ministrul de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov. La 18 martie 2014, Vladimir Putin şi liderii proruşi ai Crimeei au semnat tratatul de „realipire” a peninsulei ucrainene la Rusia, la două zile după un referendum nerecunoscut de comunitatea internaţională. Denunţată ca anexare de Occident, decizia i-a adus Rusiei sancţiuni severe europene şi americane, la care a răspuns cu embargo la produsele alimentare europene.

Macron va discuta cu protestatarii francezi

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, va răspunde joi, într-o conferinţă de presă, la cererile „vestelor galbene”, care ies în stradă de peste cinci luni pentru a cere mai multă justiţie fiscală şi socială. Popularitatea preşedintelui a scăzut dramatic, doar 27% dintre cetăţenii francezi declarându-se mulţumiţi de acesta. Macron prevede o scădere a impozitelor, în special pentru clasele de mijloc, reindexarea pensiilor mici, desfiinţarea Şcolii Naţionale de Administraţie, acuzată de formarea de elite deconectate de la „lumea reală”, și reducerea cheltuielilor publice.

SUA vor guvern civil în Sudan

Departamentul de Stat american a declarat marţi că Washingtonul sprijină “cererea legitimă” a sudanezilor pentru un guvern condus de civili. Liderii militari de la Khartoum s-au opus până în prezent la apelurile pentru transferul imediat al puterii. Consiliul militar de tranziţie a preluat puterea în Sudan după destituirea preşedintelui Omar al-Bashir, în urma unor ample proteste populare.