Esenţiale azi, 3 septembrie

58

Prima şcoală româno-canadiană se va înfiinţa în 2020

Prima şcoală privată româno-canadiană se va înfiinţa la Sibiu, în septembrie 2020, aceasta urmând să facă parte dintr-o reţea de învăţământ internaţională, a anunţat ambasadorul Canadei în România, Kevin Hamilton. Regimul de predare va fi bilingv. Ambasadorul a inaugurat luni, la Sibiu, prima grădiniţă din această reţea, unde taxele lunare pornesc de la 1.000 de lei. Taxa lunară la noua școală va porni de la 350 de euro, iar înscrierile se pot face din această toamnă.

Osemintele Reginei Elena vor fi aduse în România

Custodele Coroanei, Majestatea Sa Margareta, a decis aducerea rămășiţelor pământești ale bunicii sale, regina Elena, la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală. Osemintele ar urma să fie aduse din Lausanne, Elveţia, pe 19 octombrie, ocazie cu care vor fi organizate funeralii naţionale. Regina mamă Elena va fi înmormântată astfel alături de fiul Majestăţii Sale, regele Mihai.

Mari companii din România, sancţionate de ANPC

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a sancţionat cu avertisment Evomag, Studio Moderna, Jumbo, Ikea România, Cristian 76 Tour și Fan Curier Express, în urma numeroaselor reclamaţii. Printre neregulile constatate se numără nerespectarea termenelor de livrare a produselor, aducerea la conformitate a produselor aflate în garanţie, întârzierea livrării coletelor, refuzul dreptului de denunţare a contractului în 14 zile, precum și nerespectarea termenelor de restituire a contravalorii pentru pachetele de servicii turistice asumate.

Boris Johnson ameninţă cu excluderi din partid

Premierul britanic, Boris Johnson, i-a ameninţat pe parlamentarii conservatori cu excluderea din partid dacă vor împiedica planurile sale privind Brexitul, votând împotriva ieşirii din Uniunea Europeană fără un acord. Parlamentarii care nu sunt de acord cu planurile sale complotează cu opoziţia pentru a prelua controlul asupra Parlamentului şi a bloca un Brexit fără acord. Susţinătorii lui Johnson i-au avertizat pe complotişti că, dacă vor vota împotriva guvernului, vor acorda controlul Parlamentului liderului laburist, Jeremy Corbyn. „Orice parlamentar conservator care va face acest lucru va fi exclus şi nu va participa la alegeri din partea Partidului Conservator”, a explicat o sursă din cadrul biroului de organizare, responsabil cu disciplina în partid.

Premierul Georgiei şi-a anunţat demisia

Premierul georgian, Mamuka Bakhtadze, şi-a anunţat luni demisia, considerând că şi-a îndeplinit misiunea în fruntea executivului. Oficialul a adăugat că între sarcinile sale figura şi „aducerea la un nou nivel calitativ a relaţiilor cu SUA, UE şi NATO”, afirmând că „niciodată nu am fost atât de aproape de familia europeană”. Demisia lui Bakhtadze intervine la două luni de la o creştere a tensiunilor cu Rusia, după un val de proteste faţă de prezenţa unui deputat rus în Parlamentul georgian. Ca urmare a protestelor, în care au fost rănite peste 200 de persoane, Moscova a suspendat temporar zborurile dintre cele două ţări, ceea ce a dat o lovitură puternică industriei turistice georgiene.

Consiliul Europei pune presiune pe Finlanda pentru modificarea legilor privind violul

Finlanda se confruntă cu presiuni din partea Consiliului European pentru a revizui legile privind violul, astfel încât nu numai violenţa să fie incriminată, ci și lipsa consimţământului. Corpul responsabil pentru chestiunile legate de drepturile omului susţine că legislaţia finlandeză se află în urmă faţă de standardele internaţionale, în ciuda eforturilor semnificative ale ţării de a promova egalitatea de gen. Specialiștii pe reglementări asupra violenţei asupra femeilor și a violenţei domestice „încurajează cu tărie” luarea unor măsuri imediate.

Statele Unite efectuează manevre militare alături de 10 ţări asiatice

Statele Unite au început luni manevre militare comune fără precedent alături de 10 ţări din sud-estul Asiei. La exerciţii participă 8 nave, 4 avioane de luptă şi peste 1.000 de militari. Manevrele au început la o bază navală de la sud de staţiunea thailandeză Pattaya şi se vor desfăşura timp de 5 zile, în special în Golful Thailandei şi în Marea Chinei de Sud. Luna aceasta, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a participat la o reuniune cu reprezentanţi a 10 ţări membre ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est), pentru a promova strategia administraţiei Trump în spaţiul indo-pacific, în contextul conflictului comercial americano-chinez.

Statele Unite închid baze din Afganistan

Statele Unite vor retrage aproape 5.000 de soldaţi şi vor închide 5 baze din Afganistan, pe parcursul a 135 de zile, potrivit unui proiect de acord convenit cu talibanii, a declarat luni negociatorul american Zalmay Khalilzad. Acordul, convenit după luni de negocieri cu reprezentanţii mişcării insurgenţilor, trebuie aprobat de preşedintele american. Preşedintele afgan, Ashraf Ghani, a fost informat despre proiectul de acord şi va analiza detaliile înainte de a-şi exprima opinia, a declarat luni purtătorul său de cuvânt. În schimbul retragerii treptate a trupelor americane, talibanii se angajează să nu permită ca Afganistanul să fie utilizat de militanţi pentru a plănui atacuri împotriva Statelor Unite şi a aliaţilor săi. Talibanii au refuzat până acum să discute direct cu guvernul, pe care îl consideră un regim „marionetă”.

Rusia propune NATO un moratoriu privind rachetele interzise prin INF

Moscova a propus ţărilor NATO un moratoriu privind amplasarea rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune după încetarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), a declarat luni ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. Deşi NATO a dat asigurări că nu doreşte o nouă cursă a înarmării şi că nu va amplasa în Europa rachete nucleare interzise anterior prin tratatul INF, Moscova s-a arătat sceptică, fiind de părere că lansatoarele terestre ale sistemelor antirachetă pot fi utilizate pentru acest tip de arme. La începutul lui august, tratatul INF – semnat de URSS şi SUA în 1987 – a încetat să mai existe.

Medicii din Australia declară criza climatică o „urgenţă de sănătate”

Asociaţia Medicilor din Australia (AMA) a declarat oficial criza climatică o urgenţă de sănătate, indicând spre „dovezile știinţifice clare” care arată ce impact major are aceasta asupra pacienţilor și comunităţilor. Asociaţia Medicilor din SUA și Colegiul American al Medicilor au declarat schimbarea climatică o urgenţă privind sănătatea în iunie 2019, iar Asociaţia Medicilor din Marea Britanie a făcut același pas o lună mai târziu, luându-și angajamentul de a susţine campania prin care se încearcă atingerea pragului de carbon zero până în 2030. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recunoscut din 2015 faptul că „schimbarea climatică este una dintre cele mai mari ameninţări globale a secolului XXI”.

Grupările medicale și de sănătate, printre care și Doctori pentru Mediu, Alianţa pentru Mediu și Sănătate, Colegiul Roial al Medicilor și Asociaţia Studenţilor de la Medicină Australia, au adresat o scrisoare deschisă tuturor partidelor politice, în luna aprilie, atrăgând atenţia asupra impactului pe care criza climatică îl are asupra sănătăţii oamenilor.