Esenţiale azi, 5 decembrie

78

Preţul petrolului, în creștere cu 4%

Preţul petrolului a înregistrat o creștere de peste 4 procente înainte de reuniunea Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), care va avea loc joi la Viena. Cotaţia petrolului WTI (West Texas Intermediate, un reper pentru preţul petrolului pe piaţa americană) a urcat la 58,43 de dolari pe baril, marcând a treia creștere consecutivă și cea mai bună evoluţie din luna septembrie, iar preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a crescut cu 3,8%. Creșterile de preţ au loc pe fondul scăderii de stocuri din SUA, dar și din cauza așteptărilor ca OPEC să decidă reduceri accentuate ale producţiei de petrol.

România alocă pentru apărare un procent mai mare din PIB decât alte 18 state NATO

Un infografic al agenţiei de presă germane dpa arată că doar 6 dintre statele NATO au alocat 2% sau mai mult din PIB pentru apărare în 2018: SUA (3,3%), Grecia (2,48%), Marea Britanie (2,13%), Letonia (2,08%), Polonia (2,02%) și Estonia (2%). România a alocat 1,82% din PIB pentru apărare, clasându-se pe locul 9, la egalitate cu Franţa și înaintea altor 18 state, printre care Norvegia (1,73%), Danemarca (1,3%), Germania (1,24%), Italia (1,21%), Spania (0,92%) și Belgia (0,91%).

Declaraţie finală a summitului NATO: reafirmarea principiului apărării colective

La finalul summitului NATO de la Londra, aliaţii au adoptat o declaraţie prin care își exprimă „solidaritatea, unitatea și coeziunea”: „Ne reunim la Londra, primul sediu al NATO, pentru a celebra 70 de ani de la întemeierea celei mai puternice şi mai de succes alianţe din istorie şi pentru a marca a 30-a aniversare a căderii Cortinei de Fier. NATO garantează securitatea teritoriului nostru şi a celor un miliard de cetăţeni ai noştri, libertatea noastră şi valorile noastre comune, printre care se numără democraţia, libertatea individuală, drepturile omului şi statul de drept.”

Jens Stoltenberg, secretar general NATO, a subliniat că misiunea de bază a alianţei este apărarea comună și, în ciuda divergenţelor care pot exista între membri, rămâne valabil principiul „toţi pentru unul, unul pentru toţi”. Declaraţia comună se referă și la acţiunile agresive ale Rusiei, care constituie o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice, dar și la oportunităţile și provocările create de creșterea influenţei Chinei în politica internaţională. De asemenea, a fost decisă actualizarea planului defensiv pentru Polonia și cele trei ţări baltice, după ce Ankara a renunţat la ideea blocării lui.

Rusia ameninţă SUA cu măsuri simetrice din cauza planificării de operaţiuni militare în spaţiu

După ce Donald Trump a cerut Pentagonului să creeze o forţă militară spaţială care să obţină „dominaţia americană în spaţiu”, președintele Putin a avertizat că Rusia va adopta, la rândul său, măsuri militare care să contracareze planurile Statelor Unite. „Conducerea militară şi politică a SUA consideră în mod deschis spaţiul cosmic teatru militar şi intenţionează să efectueze operaţiuni acolo. Situaţia cere ca noi să fim mai atenţi şi să consolidăm grupul militar orbital, precum şi industria rachetelor şi pe cea spaţială în general”, a declarat liderul rus.

Spioni ruși specializaţi în asasinate au acţionat în mai multe ţări din Europa

Surse citate de cotidianul Le Monde afirmă că investigaţiile au detectat 15 membri ai unei unităţi de elită a Serviciului rus de Informaţii Militare (GRU) care au coordonat operaţiuni în mai multe ţări europene. După atacul neurotoxic ce l-a vizat pe fostul agent rus Serghei Skripal, în martie 2018, serviciile de contraspionaj din Marea Britanie, Franţa şi Elveţia au desfășurat operaţiuni de identificare a agenţilor ruși care activează în Europa Occidentală. Investigaţiile au arătat că 15 agenţi ruși specializaţi în asasinate au folosit Franţa ca „etapă intermediară de siguranţă”, locuind în regiunea franceză de est, de unde au coordonat operaţiuni în Marea Britanie, Bulgaria, Crimeea, Republica Moldova şi Muntenegru, în perioada 2014-2018. Unul dintre cei 15 spioni ruși a fost identificat de Marea Britanie ca fiind unul dintre autorii otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei sale, Iulia, la Salisbury, în 2018.

Moscova expulzează un diplomat bulgar

În luna octombrie, Sofia a cerut Moscovei să-și retragă un diplomat despre care procurorii bulgari au spus că este implicat în spionaj. De asemenea, a refuzat să acorde viză de intrare noului atașat militar rus. În replică, Moscova a decis să expulzeze un diplomat bulgar, citând „principiul reciprocităţii”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe de la Sofia.

Două persoane rănite în atacul de la Pearl Harbor au decedat

Două dintre cele 3 persoane rănite miercuri la baza militară Pearl Harbor, Hawaii, au decedat, potrivit anunţului oficialilor militari. Miercuri după-amiază, un membru al Forţelor navale americane a împușcat mortal doi angajaţi civili ai Departamentului Apărării. Nu a fost comunicată nicio informaţie despre motivul atacului, iar atacatorul s-a sinucis. Incidentul a avut loc doar cu 3 zile înainte de ceremoniile de comemorare a atacului de la Pearl Harbor, la 7 decembrie 1941, care a determinat SUA să intre în al Doilea Război Mondial.

UE anunţă un ajutor de 15 milioane de euro pentru Albania

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a declarat că Albania va primi un ajutor de 15 milioane de euro, după ce a fost afectată de cutremur, și că Uniunea Europeană va trimite 200 de oameni care să ajute la reconstruirea zonelor afectate. Albania a fost lovită săptămâna trecută de un cutremur cu magnitudinea de 6,4 grade, cel mai puternic din ultimele decenii, care s-a soldat cu cel puţin 50 de morţi, 650 de răniţi și avarierea a aproape 2.000 de clădiri.

Grevă generală în Franţa

Franţa este paralizată de o grevă generală organizată de sindicate ca reacţie la proiectul Administraţiei Macron de reformare a sistemului de pensii. În transportul aerian au fost anulate 20% din cursele spre Franţa, iar compania feroviară SNCF a anunţat că va asigura numai 10% din transporturi.

O navă cu migranţi s-a scufundat în largul Mauritaniei

Cel puţin 57 de persoane au murit după ce o navă care transporta migranţi s-a scufundat în largul coastei Mauritaniei, potrivit anunţului făcut de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM). Supravieţuitorii spun că nava a plecat din Gambia cu cel puţin 150 de persoane la bord, pe 27 noiembrie. OIM cooperează cu autorităţile din Mauritania și cu Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) „pentru a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală celor 83 de migranţi din Gambia care au supravieţuit naufragiului”, a declarat Laura Lungarotti, șefa misiunii OIM în Gambia.