Esenţiale azi, 7 august

66

Președintele Iohannis, invitat la Casa Albă

Preşedintele SUA, Donald Trump, îl va primi pe preşedintele Klaus Iohannis la Casa Albă, în 20 august, a anunţat purtătorul de cuvânt al Casei Albe. „Cei doi lideri vor discuta cel mai bun mod de a înfrunta provocările de securitate comune şi căile de a dezvolta schimburile comerciale şi parteneriatele în energie”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Casei Albe. Vizita va avea loc în contextul marcării de către România a 30 de ani de la căderea comunismului şi a 15 ani de la aderarea la NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a mai făcut o vizită la Washington în iunie 2017, fiind primul lider est-european primit la Casa Albă de preşedintele Donald Trump.

Spitalele vor informa pacienţii cu privire la acreditare

Spitalele din România care au fost evaluate şi încadrate în categorii de acreditare sunt obligate să informeze pacienţii cu privire la categoria primită de la Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS). Potrivit unui ordin ANMCS aflat în dezbatere publică, însemnul „Acreditat” trebuie afişat de către unităţile sanitare acreditate în al II-lea ciclu de acreditare, iar însemnul „În proces de acreditare”, de către unităţile sanitare înscrise în procesul de acreditare care nu au primit vizita de evaluare; de către unităţile sanitare care au primit vizita de evaluare, dar nu le-a fost emis raportul de acreditare și de către unităţile sanitare pentru care procesul de acreditare a fost prelungit.

Cardul de sănătate, din nou funcţional

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunţat, marţi, că sistemul informatic a fost repus în funcţiune, iar serviciile medicale vor fi semnate cu cardul de sănătate. Sistemul informatic al cardului de sănătate a fost blocat de la începutul lunii iulie, dar CNAS preciza că starea de indisponibilitate nu înseamnă că sistemul informatic al cardului de sănătate nu a funcţionat în această perioadă, ci că nu a făcut-o conform „standardelor tehnice referitoare la timpul de răspuns”.

Plumbul de la Notre-Dame a ajuns în sângele copiilor

Numărul copiilor depistaţi cu niveluri ridicate de plumb în sânge după poluarea provocată de incendiul la catedrala Notre-Dame din Paris s-a dublat în luna iulie şi se ridică la peste 160. În timpul incendiului care a devastat catedrala în 15 aprilie, mai multe sute de tone de plumb conţinute în fleşa octogonală în formă de săgeată şi în acoperiş s-au topit şi o parte din acest metal toxic s-a răspândit sub formă de particule. Cincisprezece creşe şi şcoli situate în vecinătatea celebrei catedrale sunt vizate de măsuri de profilaxie extreme.

Patru militari ucraineni, ucişi de rebelii proruşi

Patru militari ucraineni au fost ucişi, marţi, în bombardamente ale grupurilor separatiste în regiunea Donbas, situată în estul Ucrainei, în cel mai grav atac asupra armatei ucrainene din octombrie 2018 până în prezent. Conflictul separatist din regiunile Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, a izbucnit în martie 2014, între grupuri insurgente proruse şi serviciile de securitate ucrainene. Bilanţul este de cel puţin 13.000 de morţi. Noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat dispus să aibă o întrevedere cu omologul său din Rusia, Vladimir Putin, pentru a găsi o soluţie politică la conflictul separatist.

Parchetul rus cere decăderea din drepturile părintești a părinţilor care și-au adus la protest copilul de un an

Parchetul rus a cerut marţi decăderea din drepturile părintești pentru un bărbat și o femeie care au participat la un protest din Moscova, la finalul lunii iulie, împreună cu copilul lor de un an. „S-a stabilit că în 27 iulie cuplul a participat ilegal la o adunare neautorizată cu fiica lor de un an. În cursul adunării, părinţii au încredinţat copilul unei terţe persoane, ceea ce a pus în pericol sănătatea și viaţa copilului”, a anunţat Parchetul. Instituţia cere „decăderea din drepturile părintești”, adăugând că sunt în curs controale și în cazul altor persoane aflate în situaţii similare. Opoziţia rusă s-a mobilizat de mai multe săptămâni, în apropierea alegerilor locale din 8 septembrie, după ce candidaţii săi au fost respinși pe motiv că listele de semnături aveau vicii de formă. Răspunsul autorităţilor la proteste a fost dur: ultimele două proteste s-au soldat cu peste 1.000 de arestări, în timp ce lideri ai opoziţiei au fost încarceraţi.

Rusia l-a recuperat pe colonelul care a reprimat protestele din Ucraina

Serghei Kusyuk, care a intervenit în reprimarea dură a protestelor de pe Maidan, în 29 noiembrie 2013, când era comandant adjunct al forţelor speciale ale poliţiei ucrainene, temutele Berkut, s-a aflat în fruntea forţelor speciale ruse care au dispersat protestul de duminică din centrul Moscovei. După victoria mișcării de pe Maidan, acesta a fugit la Moscova, unde a fost încadrat în forţele speciale ale Gărzii Naţionale. A primit cetăţenia rusă și și-a recuperat gradul de colonel.

Al doilea cel mai mare sindicat din Germania va participa la greva pentru mediu

Al doilea cel mai mare sindicat din Germania, Verdi, și-a îndemnat cei două milioane de membri să se alăture protestelor care vizează schimbările climatice. Sub titulatura „Fridays for Future” („Zile de vineri pentru viitor”), aceste proteste au fost iniţiate de tineri activiști și vor avea loc luna viitoare în peste 150 de ţări. „Numai împreună putem proteja clima”, a transmis Verdi. Organizatorii protestelor din luna septembrie, care vor avea loc în timpul summitului ONU dedicat problemelor climatice, de la New York, se așteaptă ca milioane de oameni să participe în întreaga lume.

Numărul refugiaţilor din taberele grecești a depăşit din nou 20.000

Pentru prima dată din toamna anului 2018, numărul migranţilor din taberele de refugiaţi de pe insulele greceşti din estul Mării Egee a depăşit 20.000. În aprilie, numărul acestora scăzuse la 14.000. În octombrie 2018, guvernul grec a început transferarea a mii de migranţi pe continent pentru a decongestiona taberele, în care traiul devenise greu de suportat şi care ducea în mod frecvent la izbucnirea unor revolte. Însă numărul persoanelor care ajung pe malurile Greciei din Turcia este din nou în creştere. Noul guvern intenţionează să eficientizeze procesul de depunere a cererilor de azil şi să îi deporteze mai rapid înapoi în Turcia pe cei care nu se califică. Conform unui acord convenit între UE şi Turcia în martie 2016, toţi migranţii care pătrund ilegal pe teritoriul UE provenind din Turcia pot fi trimişi înapoi.

Israelul construiește încă 2.300 de case în Cisiordania

Guvernul Netanyahu a aprobat, marţi, un plan care prevede construirea a încă 2.304 case israeliene în Cisiordania. În luna iulie, guvernul aproba construirea a 715 locuinţe în Zona C din Cisiordania. Autoritatea Palestiniană, Naţiunile Unite şi Uniunea Europeană condamnă proiectele israeliene privind construirea de case în Cisiordania.

Coreea de Nord, nou test balistic

Coreea de Nord a lansat marţi dimineaţă două proiectile neidentificate, din provincia Hwanghae de Sud, pentru a patra oară în mai puţin de două săptămâni. Astfel Phenianul încalcă rezoluţiile ONU care îi interzic să lanseze orice fel de rachete balistice. Activitatea sporită e pusă de analiști pe seama manevrelor militare comune pe care americanii le fac cu sud-coreenii, privite de Phenian drept o provocare și o repetiţie pentru invadarea Coreei de Nord. Regimul nord-coreean a declarat că își menţine neschimbată poziţia de a rezolva problemele prin dialog, dar va fi obligat „să caute un nou drum” dacă vor mai avea loc acţiuni militare ostile la adresa sa.