FOMO (Fear Of Missing Out) este teama că se întâmplă lucruri interesante, la care tu nu iei parte; teama că pierzi ceva; sentimentul sau chiar frica de inadecvare și iritarea că, în timp ce alţii trăiesc intens, tu stai și aștepţi să treacă viaţa pe lângă tine.

Ești acasă, în pijamale și vrei să te relaxezi după o zi de muncă intensă. Scoţi computerul din stand-by și intri puţin (sic!) pe Facebook. Ești prins. Vezi cum trei prieteni tocmai au făcut Check-In la ceainăria aia care îţi place și ţi-i imaginezi simţindu-se bine, râzând și având conversaţii captivante. În 10 secunde, alt prieten uploadează un clip video din vacanţa lui incredibilă tocmai în Maldive. Și reziști încă puţin, până vezi că altcineva anunţă, într-un status, că a fost promovat la job. Te uiţi apoi la tine: în pijamale, cu părul ciufulit, fără nimeni interesant prin preajmă și cu perspectiva limitată la un somn cuminte în patul deja făcut. Și te lovește: ce viaţă plictisitoare ai! Treaba e că nu aveai sentimentul ăsta înainte să deschizi reţeaua…Prima veste bună e că nu ești singurul care păţește așa. A doua este că fenomenul FOMO a fost deja studiat, și psihologii spun că există soluţii.

Profesorul Dan Ariely, de la Duke University, spunea pentru NYT că a devenit tipic să ne temem că am ratat șanse de a ne petrece interesant timpul. Reţelele social media ne acutizează sentimentul acesta, fiindcă sporesc proximitatea tuturor evenimentelor, cresc intimitatea relatărilor și facilitează accesul la informaţii la care am ajunge mult mai greu fără reţea.

Un exemplu ilustrativ: O tânără care lucrează în publicitate se simţea împlinită cu viaţa ei, înainte să-și facă cont pe Facebook. Acum însă gândește că „are 28 de ani și trei colegi de apartament”, în timp ce alţii au deja o familie, un copil și o casă, fie ea și pe credit. Când se simte rău din pricina comparaţiei, se ambiţionează și postează cea mai tare poză din week-end. Ce nu-și dă seama este că, făcând astfel, stârnește sentimentul FOMO în altcineva, care habar n-are de toată istoria.

FOMO poate fi evitat dacă realizezi că postările de pe Facebook nu spun cine sunt oamenii, ci spun cine ar vrea ei să fie. Asta pentru că, în general, postăm doar selecţii din ce ni se întâmplă mai bun în viaţă. Unii mai postează lucruri negative ca să potenţeze iluzia autenticităţii. Dar, în general, postăm doar ce ne avantajează. Pe Facebook, vrem ca viaţa noastră să fie ideală.

Oricum, FOMO este doar unul dintre simptomele relaţiei noastre adolescentine cu tehnologia. Sherry Turkle, profesoară la Massachusetts Institute of Technology oferă o imagine la care merită să ne gândim. Într-un fel, spune ea, ne aflăm încă într-un stadiu imatur al relaţiei noastre cu tehnologia. Încă ne acomodăm sentimentului de a fi permanent (inter)conectaţi și trebuie să învăţăm cum să limităm influenţa negativă a acestui sentiment. Adică soluţia nu e neapărat în a refuza tehnologia. Poţi să înveţi, să te maturizezi, să crești.

Așa că, dacă în timp ce citești articolul acesta vei zări invitaţia noastră de a da Like revistei Semnele timpului pe Facebook, e ok. Tratată conștient și responsabil, reţeaua e de un real folos.

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.