Tinerii spun că a avea o imagine bună despre ei înșiși contează mai mult pentru ei decât alcoolul, sexul și chiar prietenii. Coordonatorul studiului care a dus la această idee, prof. Brad Bushman, crede că e posibil ca tinerii să pună prea mare accent pe imagine.Fondul problemei, în opinia lui Bushman, este că „oamenii caută o rezolvare rapidă a unor probleme complexe” și cred că o imagine bună de sine e „o soluţie ce poate vindeca toate problemele societăţii: de la sarcinile la adolescenţă, până la violenţă.” La prima vedere ai zice că e bine așa. Adică e bine dacă tinerii realizează că, adesea, imaginea negativă de sine este motivul pentru care caută aprobarea prietenilor, beau (ca să scape de complexe) și se refugiază în relaţii romantice. La o privire mai atentă vezi însă și alţi factori care pot conduce la această aparentă luciditate. Tinerii au fost suficient timp hrăniţi cu ideea că o imagine pozitivă despre sine e cheia succesului, încât sunt de-a dreptul îmbibaţi de ea. De când sunt mici, copiilor li se spune că sunt cei mai frumoși, cei mai deștepţi, cei mai talentaţi. Părinţii care nu-și asurzesc copiii cu ovaţii după cea mai mică reușită sunt consideraţi reci, insensibili la nevoile profunde ale copiilor lor. Cutumele te învaţă că e bine să ai și să-i induci celuilalt o imagine pozitivă despre tine. Acestea erau de fapt și principiile promovate de mișcarea stimei de sine, lansată prin anii ’60 de Nathaniel Branden și adoptat apoi de mulţi psihologi. De atunci, popular, se crede că o imagine pozitivă de sine ne dă încrederea de care avem nevoie pentru a reuși în viaţă. Între timp însă, psihologii preocupaţi de studiul stimei de sine și-au schimbat destul de mult opinia.Unul dintre aceștia, Roy Baumeister mărturisea: „profunda mea dezamăgire legată de beneficiile stimei de sine a fost compensată, în parte, de descoperirea a altceva care pare să funcţioneze. Autocontrolul – adică a fi capabil să-ţi gestionezi emoţiile, impulsurile, tiparele de acţiune și gândurile – are o grămadă de beneficii, atât pentru individ cât și pentru societate.”

Stima de sine este doar un balon de săpun, dacă nu e fundamentată pe ceva solid și durabil. Autocontrolul este acel ceva, continuă Baumeister, pentru că „permite individului să își disciplineze propria persoană pentru a atinge scopuri și a împlini datorii sociale și personale.” Autocontrolul este cel care poate opri sarcinile la adolescenţă, trata complexele, violenţa, uzul de droguri, eșecul școlar etc.

În concluzie, autocontrolul este mai de dorit decât o imagine pozitivă, fiindcă imaginea este doar expresia unor percepţii (riscant de fragile), pe când autocontrolul este manifestarea concretă a calităţilor și inhibarea înclinaţiilor negative, devenind o bază mult mai sănătoasă pentru respectul de sine, decât complimentele nediscriminatorii.

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.