Astăzi, populaţia globului a fost estimată la 6,819 miliarde de oameni, dintre care 3,451 locuiesc în mediul urban. Din 2007 a început prima perioadă din istorie când majoritatea populaţiei locuiește la oraș. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că trendul se va păstra, așa că în 2020 șase din zece oameni vor fi orășeni. Chiar dacă oportunităţile sunt evidente, există și aspecte în care această inversare a raportului rural-urban nu este benefică. 

Pe lângă zgârie-nori, mall-uri, acces la cultură și distracţie, orașele aduc și ameninţări la sănătatea celor care le locuiesc. Urbanizarea se asociază cu creșterea incidenţei afecţiunilor legate de poluare, violenţă, salubrizare și expunerea la factori de risc cum sunt fumatul, dieta dezechilibrată, sedentarismul, consumul excesiv de alcool sau epidemiile aferente aglomerării.Este clar că în orice loc există diferenţe în ce privește sănătatea oamenilor, dar persoanele sărace din mediul urban suferă în mod deosebit, date fiind accesibilitatea scăzută la utilităţi, contextul social violent și predispoziţia la comportamente cu risc. OMS propune o serie de măsuri care ar trebui luate de autorităţi, dar în contextul acestor zile, triste și pentru sistemul public de sănătate, este aproape obscen să scriu că, de exemplu, sunt recomandate centre medicale specializate în patologia specifică fiecărei zone urbane. Ritmul urbanizării a depășit ritmul dezvoltării unei infrastructuri corespunzătoare. Dar chiar dacă mijloacele care ne-ar ajuta să ne păstrăm sănătatea într-o formă mulţumitoare nu sunt încurajate în mod special, nu ne oprește nimeni să adoptăm singuri un comportament adecvat acestui scop. OMS propune revizuirea infrastructurii orașelor pentru a facilita activitatea fizică, accesul la hrană sănătoasă și creșterea siguranţei pe străzi. Infrastructura nu stă neapărat în puterea noastră, dar putem considera mersul pe jos sau cu bicicleta o alternativă reală la aglomeraţia din trafic și din mijloacele de transport. Suntem cetăţeni ai unei ţări în care încă se produce hrană naturală, iar ţăranii din pieţe sunt niște indicatoare preţioase pe drumul spre acest El dorado numit alimentaţie sănătoasă. Poate nu avem toţi șansa unei grădini în jurul casei, dar parcuri în care să ne recreem există în orice oraș.Lumea a ales drumul asfaltat. Putem acţiona, luând în considerare consecinţele pe care le aduce această alegere, sau putem să ne prefacem că blocurile sunt brazi, violenţa de pe străzi e frunzișul codrului, iar mașinile și tramvaiele valurile mării. Dar teiul n-o să scuture deasupra noastră decât medicamente.