Adevăratul test al puterii

47

A fost făcut încă un pas în lupta pentru cucerirea Egiptului. Preşedintele islamist Mohammed Morsi, considerat până nu demult doar un preşedinte spectator, a dat o lovitură de graţie: a ordonat trecerea în rezervă a unor oficiali militari şi politici.

Pasul strategic 1

Între aceştia se află şi mareşalul Hussein Tantawi, ministru al Apărării din perioada Mubarak şi militar de carieră. Dacă decizia lui Morsi nu va fi contestată de puterea militară din Egipt, acest moment va însemna sfârşitul a şase decenii de conducere militară a ţării. Însă nimeni nu ştie ce să înţeleagă din tăcerea din ultima perioadă a liderilor militari.

Unii comentatori pun tăcerea pe seama imaginii proaste pe care o are armata egipteană în ultima vreme. Decizia vine după o săptămână în care forţa militară a reportat câteva înfrângeri ruşinoase, la Sinai, când 16 soldaţi şi-au pierdut viaţa.

Alţii consideră că tăcerea este doar o aparentă acceptare, care va fi urmată, aproape sigur, de o revenire spectaculoasă şi în forţă a liderilor militari, care nu ar renunţa la zeci de ani de putere fără luptă.

Scenariul nu este departe de realitate şi ar fi similar cu mişcarea de preluare a puterii din mâinile Frăţiei Musulmane din urmă de doar câteva luni. Astfel, imediat după alegerile controversate în care Mohamed Morsi a devenit preşedintele Egiptului, puterea militară provizorie care a condus ţara a dizolvat parlamentul şi a lăsat preşedintele în postura de a avea doar o funcţie formală.

Pasul strategic 2

Morsi a rezolvat duminică şi această problemă, prin al doilea pas strategic. Printr-o mişcare surprinzătoare, Morsi a mai decis şi să anuleze o „declaraţie constituţională" din iunie prin care Consiliul Superior al Forţelor Armate, la acea vreme aflat la conducerea ţării, şi-a atribuit puterea legislativă şi a cedat-o pe cea executivă preşedintelui ales.

Astfel, de azi Morsi are puteri legislative crescute şi un rol mai mare în redactarea viitoarei Constituţii a ţării. Jurnaliştii de la Associated Press consideră că aceasta este „cea mai curajoasă mişcare" de la numirea în funcţie, care demonstrează că Frăţia este pregătită să îşi asume un rol activ în politica ţării.

Cele două decizii ale preşedintelui au fost primite cu un val de simpatie de popor, care s-a mobilizat şi a ocupat Piaţa Tahir din Cairo. Mii de simpatizanţi au izbucnit în urale, arătând că poporul susţine decizia preşedintelui.

Testul

Morsi declară că decizia este pentru binele poporului şi că nu a intenţionat să supere sau să facă pe cineva de ruşine. Saad Emara, membru senior al Frăţiei Musulmane, declară că măsura era necesară din cauza puterii mpărţită îin Egipt între preşedinte şi forţele militare, şi că măsura a fost luată la timp. „Un vas cu doi căpitani se scufundă", a declarat Emara pentru AP.

Însă testul pentru Morsi de-abia acum începe. Momentan are puterea şi nimeni nu i se opune. Cum o va folosi: pentru a reforma sau pentru a fi represiv? Cu întreaga putere concentrată în mâinile Frăţiei, unii egipteni se tem că Egiptul se va transforma din stat autoritar în stat islamic. Totuşi, în timp ce Frăţia este cel mai puternic partid politic, comentatorii internaţionali afirmă că susţinerea sa este încă mică în comparaţie cu respectul foarte mare faţă de puterea militară.