Revolte şi violenţe după aflarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din Egipt

6

Calmul de care au dat dovadă egiptenii în timpul primului scrutin democrat s-a transformat în revolte care au culminat cu lupte de stradă şi incendierea sediului de campanie al unuia dintre finalişti.

Comisia electorală din Egipt a confirmat ieri că cei doi candidaţi care s-au calificat în turul al doilea sunt candidatul mişcării Fraţii Musulmani, Mohammed Morsi, şi fostul premier Ahmad Shafiq. Vestea a fost una bună pentru jumătate dintre alegători, care au acordat 25% dintre voturi lui Mosni şi 24% lui Shafiq.

Însă cei care nu l-au votat pe niciunul dintre cei doi au ieşit pe străzi, scandând „Frăţia este duşmanul lui Dumnezeu” şi incendiind sediul de campanie al lui Ahmed Shafiq. Violenţele sunt doar apogeul nemulţumirilor poporului egiptean, pentru ca niciunul dintre candidaţi nu este agreat pe deplin. Tabloul înfăţişează conflictul dintre Mubarak şi islamiştii pe care el i-a arestat şi torturat în timpul anilor în care a condus ţara.

Pe de o parte, popularitatea de care se bucură Ahmed Shafik, prim-ministru în regimul Mubarak, este îngrijorătoare. Deşi Shafik pare să ofere garanţii că Egiptul nu va deveni un stat religios, în care sharia devine lege, el este perceput, în continuare, ca omul vechiului sistem.

Pe de altă parte, nici ascensiunea Frăţiei Musulmane nu este îmbrăţişată de prea mulţi. În plus, partidul nu are şanse prea mari să facă alianţe, întrucât musulmanii spun ceva şi fac altceva. După succesul parlamentar de anul trecut, Frăţia s-a dovedit a fi un partid.

Comentatorii internaţionali afirmă, însă, că cel mai mare înfrânt al primelor alegeri prezidenţiale libere din istoria Egiptului sunt tinerii activişti liberali, care l-au alungat din funcţie, cu mai bine de un an în urmă, pe Hosni Mubarak, dând dovadă de mare curaj. Ei au schimbat radical sistemul din ţara lor, dar se văd acum în imposibilitatea de a alege un candidat care să continue reformele dorite.