Moment istoric: Conferinţa „Prietenii Libiei” de la Paris

59

Liderii lumii îi asigură de sprijin pe rebelii din Libia și le promit 15 miliarde de dolari ca ajutor pentru reconstrucţie. Anunţul a fost făcut după o conferinţă de la Paris de ieri la care au participat reprezentanţi ai 60 de ţări și organizaţii precum ONU sau NATO dar și liderii Consiliului Naţional de Tranziţie din Libia.

Conferinţa „Prietenii Libiei" a marcat revenirea Libiei în comunitatea internaţională, prin prezenţa conducerii interimare a rebelilor, recunoscută de majoritatea liderilor lumii. Deși Rusia a fost critică faţă de operaţiunile NATO, cu câteva ore înaintea discuţiilor a recunoscut conducerea interimară a rebelilor libieni. China nu a recunoscut oficial conducerea interimară, dar a declarat că respectă „poziţia semnificativă" deţinută de CNT.

Liderii lumii au anunţat că vor debloca 15 miliarde de dolari din conturile îngheţate ale Libiei pentru a ajuta la reconstrucţia ţării. ONU a deblocat deja 6 miliarde de dolari din băncile din SUA, Franţa și Marea Britanie. „Suntem deciși să returnăm libienilor banii lor de ieri pentru a construi pentru mâine", a spus Sarkozy.

Cancelarul german a promis asistenţă și suport în reconstrucţia spitalelor, a infrastructurii rutiere și trimiterea unor detașamente de poliţie. O ofertă asemănătoare a venit din partea premierului italian care a anunţat disponibilitatea de a trimite carabinieri pentru instruirea poliţiei și paza frontierelor.

Președintele francez și premierul britanic au afirmat că lupta pentru viitorul Libiei nu este sfârșită și că operaţiunile NATO vor continua atât cât este nevoie pentru protejarea civililor. „Nu ne putem permite ca la graniţele Europei să fie un stat paria eșuat", a spus Cameron. „Cu toţii vom avea de pierdut dacă primăvara arabă va fi urmată de o iarnă cinică a represiunilor."

Liderii europeni au atras atenţia conducerii rebelilor să înveţe din lecţiile din Irak, când căderea lui Saddam Hussein a fost urmată de ani de lupte tribale. Secretarul de stat american a folosit ocazia de a atrage atenţia rebelilor cu privire două chestiuni, extremismul unora dintre rebeli și riscul ca armele deţinute să ajungă pe mâini nepotrivite. Dincolo de războiul civil, problemele cu care Libia se confruntă sunt instabilitatea, tensiunile tribale și infrastructura distrusă.

Secretarul general al ONU a cerut Consiliului de Securitate luarea unei decizii cu privire la trimiterea unei misiuni civile pentru stabilizarea Libiei. „Provocarea noastră imediată este una umanitară", a spus șeful ONU. „Aproape 860.000 de oameni au părăsit ţara, inclusiv muncitori specializaţi din străinătate. Serviciile publice sunt sever limitate, la fel și apa potabilă."

Reprezentanţii rebelilor au subliniat faptul că nu există o încetare a focului, că Gadhafi este încă o ameninţare. În plus, ei și-au exprimat temerea că dictatorul ar putea folosi arme chimice. Experţii guvernamentali europeni cred însă că atacurile aeriene NATO au distrus dotările care ar fi permis militarilor libieni apelul la arme chimice.

Mustafa Abdel Jalil, președintele Consiliului Naţional de Tranziţie a spus că „trebuie să avem securitate în Libia, toleranţa și iertarea să fie promovate, statul de drept să fie respectat." „Acum totul este în mâinile voastre", a mai spus Jalil, într-un mesaj adresat concetăţenilor săi. „Depinde de voi să împlinim ceea ce am promis: stabilitate, pace și reconciliere."

Discuţiile de ieri de la Paris nu vor schimba peste noapte situaţia din Libia, însă vor avea un efect pozitiv cu privire la imaginea de ansamblu pe care libienii o vor avea faţă de ţara și viitorul lor. Libia a fost condusă în ultimii 42 de ani de Gadhafi și se află de 6 luni într-un război civil.

Rebelii au emis un ultimatum pentru Gadhafi și susţinătorii apropiaţi ai acestuia. În schimb Gadhafi, care este de negăsit, a transmis ţării printr-un mesaj audio că va urma „un război de gherilă, un război urban și o rezistenţă populară în fiecare oraș, pentru nimicirea dușmanului oriunde ar fi el".