Ţări importante critică războiul din Libia

47

Atacul aliaţilor asupra Libiei a atras critici atât din partea unor membri NATO cât și a Rusiei sau a ţărilor din Liga Arabă. Motivele acestor critici sunt însă diferite.

Războiul din Libia este primul război al președintelui american, deși Obama nu a folosit cuvântul „război” în explicarea intervenţiei militare. SUA doresc să predea conducerea către NATO sau aliaţii continentali, dar în cadrul NATO nu s-a ajuns încă la un acord în acest sens. Pentru o acţiune în cadrul NATO este nevoie de un vot unanim. 

Cea mai puternică voce critică din NATO a fost cea a premierului turc care a cerut încetarea focului. În plus Turcia a criticat acţiunea fiind nemulţumită și de postura de leader pe care Franţa și-a asumat-o. „Ne e greu să înţelegem că Franţa este ordonatorul deciziilor ONU", a spus ministrul apărării din Turcia, Vecdi Gonul, după care a remarcat că „mai târziu am aflat că totuși America conduce". Opţiunea propusă de premierul turc președintelui libian a fost aceea de a-și numi un succesor și a pune astfel capăt crizei.

Și Germania a criticat intervenţia, ministrul de externe afirmând că „niciun soldat german nu va participa la o misiune militară în Libia." Este o poziţie care amintește de o decizie similară din timpul războiul din Irak al președintelui George W. Bush, când Germania nu s-a implicat. Delimitându-se de aliaţii tradiţionali, ministrul german a explicat că „nu vom lua parte cu trupe germane, indiferent de cât de onorabile ar fi motivele partenerilor noștri care au decis diferit."

În același timp ţările din Liga Arabă au criticat amploarea intervenţiei. Deși au susţinut iniţiativa de impunere a zonei de interdicţie a zborurilor, ulterior au pus la îndoială nevoia unui bombardament atât de puternic despre care se bănuiește că a ucis mulţi civili. Libia susţine că 64 de civili au fost uciși în cadrul bombardamentelor, în timp ce francezii au infirmat datele libiene afirmând că „la comandamentul francez nu a ajuns nicio informaţie cu privire la uciderea vreunui civil".

Probabil una dintre cele mai acide voci a unui membru din Consiliul de Securitate al ONU a fost aceea a premierului Vladimir Putin care a catalogat rezoluţia ONU ca pe un text incorect, un apel ce seamănă cu o „chemare medievală la cruciadă". Remarca lui Putin vine după ce ţara sa s-a abţinut în votul din Consiliul de Securitate al ONU. Critica premierului rus pare a avea o ţintă dublă, atât ONU cât și reprezentanţii Rusiei la ONU, în condiţiile în care Rusia nu s-a folosit de dreptul de veto care ar fi anulat operaţiunile. Putin a fost, la rândul lui, criticat de Medvedev, care a spus că termeni precum „cruciade” sunt „fără scuză și inacceptabili” pentru că au ca efect „ciocnirea civilizaţiilor”.

Putin a asemănat intervenţia occidentală din Libia cu cea din Yugoslavia sau din Irak. Comentatorii americani au văzut paralele cu cea din Coreea în timp ce Gadhafi a asemănat-o cu cea din Somalia. Se pare că niciuna nu a dus la plinătatea rezultatelor scontate.