Uganda: proteste după ce un arhiepiscop cere guvernului să impună legal zecimea

119

Mii de catolici ugandezi se opun propunerii unui arhiepiscop local ca guvernul să colecteze 10% din venitul credincioșilor în numele bisericii.

Propunerea a venit în timpul unei mise oficiate de arhiepiscopul Cyprian Kizito Lwanga, care a solicitat guvernului ugandez să demareze imediat deducerea a 10 procente din veniturile credincioșilor catolici, pentru a se asigura că biserica nu își va bloca activităţile din lipsă de fonduri. Arhiepiscopul a acuzat că mulţi dintre credincioșii catolici nu dau benevol zeciuiala.

„Îl minţim pe Dumnezeu că plătim zecime din salariile noastre. Însă în timpul unei mise ca aceasta, oridecâte ori cerem zecimea, toată lumea oferă doar ce are la îndemână”, a reclamat Lwanga. „Biblia spune că o zecime din tot ce câștigăm aparţine bisericii, iar dumneavoastră ar trebui să mă sprijiniţi în propunerea mea către guvern fiindcă aceasta este benefică pentru noi toţi.”

Creștinii ugandezi nu se tem însă de amestecarea statului în problemele bisericești și vice-versa, ci de faptul că motivele bisericii nu sunt chiar curate și că o astfel de taxă îi va forţa pe cei mai săraci ugandezi să susţină financiar extravaganţele unor preoţi și episcopi. Peste o treime dintre cele 42 de milioane de locuitori ai Ugandei trăiesc cu mai puţin de 1,90 dolari pe zi, adică în sărăcie extremă, potrivit standardului fixat de Banca Mondială. Potrivit Brookings Insitution, în 3 din 10 gospodării ugandeze, 65% din venit se cheltuie pe hrană.

„Banii vor fi folosiţi pentru a construi și a renova bisericile pentru credincioși”, a declarat Lwanga. Acesta s-a referit la o iniţiativă similară a Bisericii Catolice din Germania care, potrivit ziarului Handelsblatt, ar fi colectat anul trecut nu mai puţin de 7,1 miliarde de dolari din taxe. Pe de altă parte, peste 2,2 milioane de germani s-au retras din biserică începând cu anul 2000. Cei care se retrag nu mai au obligaţia să plătească taxa, dar nici nu pot participa la viaţa bisericii.

O istorie veche și complicată

În urmă cu doar câteva luni, creștinii din Nigeria dezbăteau și ei caracterul oportun sau inoportun al zecimii. „Cine nu dă zecime, nu merge în Rai. Punct”, declara pastorul Enoch Adeboye în faţa unei săli pline cu pastori. „Mergeţi acasă, imediat după această convenţie, și revizuiţi-vă căile în care lucraţi cu congregaţia”, le-a mai spus acesta.

În ţările africane, discuţiile despre zecime au un ecou sumbru dat de scandalurile sonore privind corupţia unor pastori. Potrivit revistei de afaceri Forbes, în anul 2011, pastorul T.B. Joshua era al treilea cel mai bogat pastor al Nigeriei. Capul listei era David Oyedepo, a cărui avere era estimată la 150 de milioane de dolari.

Corupţia clericilor din Nigeria nu urmărește însă clișeul occidental al evanghelistului care bagă mâna în cutia milei ca să se îmbogăţească.

În primul rând, mulţi dintre evangheliști oferă sume uriașe săracilor și conduc programe educaţionale care reușesc să suplinească lipsa serviciilor guvernamentale de bază. Cel puţin într-un fel. Mega-bisericile se constituie în adevărate mine de aur pentru economiile locale în care funcţionează, pentru că foarte adesea grupează în jurul lor afaceri conexe: hoteluri, buticuri și alte afaceri de mici dimensiuni care îi vizează direct pe credincioși.