Donald Trump promovează libertatea religioasă

217

Președintele american, Donald Trump, a emis o proclamaţie prin care a declarat ziua de 16 ianuarie 2018 drept „Zi Naţională a Libertăţii Religioase”. Este o tradiţie în Statele Unite ca președintele să semneze această proclamaţie în fiecare an, la 16 ianuarie, dată aleasă pe fondul aniversării a 223 de ani de la adoptarea Statutului pentru Libertate Religioasă de către statul Virginia.

Statutul pentru Libertate Religioasă al Virginiei a fost elaborat în anul 1777, de către Thomas Jefferson, în orașul Fredericksburg, dar a fost introdus pentru prima dată în Adunarea Generală a Virginiei în 1779. Potrivit acestui document „niciun om nu va fi obligat să participe la vreun act de închinare religioasă sau să frecventeze vreun loc sau serviciu cu caracter religios, nici nu va fi forţat, reţinut, agresat sau îngrădit fizic, nu îi vor fi reţinute proprietăţile și nici nu va suferi altfel din pricina opiniilor sau credinţelor sale religioase, ci toţi oamenii vor fi liberi să-și mărturisească credinţele și să argumenteze pentru a-și susţine opiniile în materie de religie, opinii ce nu vor diminua în niciun caz, nu vor mări sau nu vor afecta capacităţile civile. Drepturile civile nu vor fi influenţate de opiniile religioase.”

Alegerea acestei zile are ca motivaţie sărbătorirea diversităţii religioase din America pentru că, declară președintele Trump, „credinţa este încorporată în istoria, spiritul și sufletul naţiunii noastre”. Afirmaţia liderului de stat cu privire la promovarea și susţinerea libertăţii religioase urmează linia argumentativă a discursului din 4 mai 2017, pe care l-a ţinut înainte de a semna Ordinul Executiv privind Libertatea Religioasă, când a afirmat că „libertatea nu este un dar de la guvern, ci este un dar de la Dumnezeu”.

Trump a atras atunci atenţia asupra eforturilor sale de a menţine libertatea religioasă în Statele Unite, exprimându-și „nefericirea” cu privire la „încălcările anterioare ale acestui drept”.

Abordarea acestei probleme s-a reflectat în elaborarea Ordinului Executiv la începutul președinţiei sale, transmiţand că „niciun american – fie călugăriţă, asistentă medicală, brutar sau proprietar de afaceri – nu ar trebui să fie obligat să aleagă între principiile credinţei sau aderarea la Lege”, întrucât Statele Unite sunt „campionul suprem” al libertăţii religioase la nivel mondial, iar SUA „va continua să lupte împotriva extremismului, a actelor de teroare și a violenţei împotriva oamenilor pe baza credinţelor lor religioase”.

Afirmaţia constituie un punct de plecare în problema evidenţierii și încercării de soluţionare a formelor subtile de încălcare a drepturilor de exprimare, de conștiinţă și implicit și a libertăţilor religioase, care se văd tot mai clar conturate în societate, în organizaţii.

În pofida garanţiilor furnizate de convenţiile privind drepturile omului, libertatea religioasă a apărut ca fiind foarte controversată, o chestiune delicată în organizaţiile internaţionale pentru apararea drepturilor omului. Există mai multe motive pentru acest lucru, cum ar fi accentuarea problematicii identităţii religioase în lume, a rezistenţei intelectuale și politice la presupunerile seculariste despre dezvoltarea umană, rezistenţă manifestată printr-o varietate de mișcări sociale, așa cum explică autorii unui studiu publicat de Maryland Journal of International Law.Deși consecinţele mai mari ale acestor evoluţii sunt necunoscute, este clar că libertatea religioasă a devenit un loc-cheie unde se dau lupte juridice și politice pentru negocierea relaţiilor comunitare acolo unde sunt diferenţe religioase”, concluzionează autorii.