Nu a trecut nici măcar un an de la ultimul schimb de insulte între președintele american, Donald Trump, și liderul de stat nord-coreean, Kim Jong-un. Istoria apelativelor pe care și le-au adresat reciproc merge până în timpul campaniei pentru prezidenţialele americane. Astăzi însă, la finalul unei întâlniri istorice, ambii președinţi nu au avut de spus decât cuvinte apreciative la adresa celuilalt. O schimbare de registru pentru înţelegerea căreia analiștii recomandă o perspectivă care nu se restrânge doar la summitul de astăzi, din Singapore.

„Am aflat că este un om foarte talentat și că își iubește ţara foarte mult”, a declarat Donald Trump despre același Kim Jong-un despre care Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat că își ţine poporul sub un jug al „violărilor sistematice, generalizate și dezgustătoare ale drepturilor omului”.

Statele Unite și Coreea de Nord nu au avut niciodată relaţii diplomatice pozitive. Întâlnirea celor doi președinţi, care era cât pe ce să nu mai aibă loc după o răzgândire bruscă a președintelui Trump, a fost prima ocazie în care un lider de stat american în exerciţiul funcţiunii s-a întâlnit cu președintele nord-coreean. Un moment despre care s-a sugerat că ar fi capătul unei istorii lungi de ostilitate, dezvoltate mai ales în timpul Războiului Coreean.

Coreea de Nord este „cea mai mare ameninţare imediată pentru Statele Unite”, spunea în urmă cu doar jumătate de an generalul H.R. McMaster, consilierul de securitate naţională al lui Donald Trump. Posibilitatea unui război între SUA şi Coreea de Nord creşte de la o zi la alta, avertizase generalul în cadrul Forumului Naţional de Apărare Reagan. „Suntem într-o cursă pentru a putea rezolva această problemă”, spunea atunci McMaster, referindu-se la „acţiuni semnificative, sub formă de sancţiuni mult mai severe”, pe lângă „aplicarea completă a sancţiunilor existente”.

Șase luni mai târziu, cursa aceasta a luat forma unor gesturi istorice care au culminat cu președintele american, Donald Trump, și liderul nord-coreean, Kim Jong-un, semnând un document prin care se angajează la denuclearizarea peninsulei Coreea și își oferă reciproc garanţii de securitate.

Convinşi că stabilirea de relaţii noi SUA-RPDC va contribui la pacea şi prosperitatea peninsulei Coreea şi a lumii şi recunoscând că construirea încrederii reciproce poate promova denuclearizarea peninsulei Coreea, preşedintele Trump şi preşedintele Kim declară următoarele:

1. Statele Unite şi RPDC se angajează să stabilească relaţii noi SUA-RPDC, în acord cu dorinţa popoarelor celor două ţări, de pace şi prosperitate.

2. Statele Unite şi RPDC îşi vor uni eforturile pentru a construi un regim durabil şi stabil de pace în peninsula Coreea.

3. Reafirmând Declaraţia de la Panmunjom din 27 aprilie 2018, RPDC se angajează să acţioneze pentru denuclearizarea totală a peninsulei Coreea.

4. Statele Unite şi RPDC se angajează să recupereze rămăşiţele militarilor americani (decedaţi în războiul din Coreea, n.red.), incluzând repatrierea imediată a celor identificate deja.

(Fragment din textul Declaraţiei Comune a preşedintelui american, Donald Trump, şi liderului nord-coreean, Kim Jong-un)

Președintele Statelor Unite ale Americii a precizat în conferinţa de presă susţinută marţi, în urma summitului din Singapore, acolo unde s-a întâlnit cu Kim Jong-un, că cele două state s-au angajat să „denuclearizeze complet peninsula nord-coreeană”.

„Un prim summit istoric”

Evenimentul de marţi a fost catalogat drept unul istoric. Chiar și Kim Jong-un a accentuat caracterul unic al evenimentului: „Am avut o întâlnire istorică şi am decis să lăsăm trecutul în spate şi suntem pe cale de a semna un document istoric”, a declarat acesta cu ajutorul unui traducător.

„Suntem pregătiţi pentru o nouă istorie, pentru un nou capitol. Kim Jong-un are o oportunitate mai mare decât alţii, pentru prosperitatea, pacea şi denuclearizarea completă a peninsulei Coreea. Implementarea procesului denuclearizării va începe foarte rapid”, a declarat Donald Trump la finalul întrevederii. La rândul său, Kim Jong-un a afirmat că summitul cu Donald Trump reprezintă un „început al păcii”: „Cu siguranţă vor exista obstacole, dar astăzi este ziua unui început bun. Sunt hotărât să lucrăm împreună”, a declarat Kim Jon-un. Însăși Declaraţia Comună a președinţilor asumă faptul că întrunirea a fost „un prim summit istoric”.

Însă analiștii politici sunt predominant sceptici. Robert Kelly, profesor de știinţe politice la Pusan National University, susţine că documentul este „mai «subţire» decât credeau chiar și cele mai sceptice voci”. Mulţi sancţionează faptul că summitul a produs doar rezultate simbolice, oprindu-se înainte de a se anunţa măsuri concrete. „Nu este clar dacă vor urma noi negocieri în sensul atingerii obiectivului denuclearizării“, a subliniat Anthony Ruggiero, expert la Fundaţia pentru Apărarea Democraţiei, cu sediul în Washington. „Rezultatul pare a fi o reeditare a momentului în care negocierile au rămas acum peste zece ani, fără a fi un pas major înainte“, a conchis Ruggiero.

Donald Trump şi Kim Jong-un nu au reuşit să ajungă la tipul de acord pe care preşedintele SUA îl cerea de mult timp fiindcă îl considera necesar pentru oprirea programului atomic nord-coreean”, au comentat și jurnaliștii Associated Press. „Luni întregi, Donald Trump i-a criticat pe foştii preşedinţi americani, acuzându-i de eşecul impardonabil în soluţionarea riscului nuclear nord-coreean. Acum, Donald Trump a anunţat semnarea unui acord complet cu Kim Jong-un în sensul denuclearizării, dar acordul se conturează a fi mai slab decât eşecurile predecesorilor săi.

Paul Haenle, fost membru al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă în mandatele preşedinţilor Barack Obama şi George W. Bush, consideră că „toate aceste lucruri pe care Donald Trump le pune pe masa negocierilor sunt concesii în schimbul unor promisiuni vagi făcute de nord-coreeni. Textul declaraţiei comune este slab, vag şi îngrijorător.

Reacţii diplomatice

Surprinși și îngrijoraţi sunt și sud-coreenii, a căror administraţie a declarat că nu știe exact cum să se poziţioneze faţă de declaraţia lui Donald Trump privind reducerea efectivului militar din Coreea de Sud, ca urmare a summitului cu Kim Jong-un. „Vom limita exerciţiile militare în regiune, ceea ce ne va permite să economisim mulţi bani”, a declarat Trump, adăugând: „Vom verifica procesul denuclearizării, simt că liderul nord-coreean vrea să facă acest lucru, sunt foarte sigur. Am efectuat mult timp exerciţii militare, sunt foarte scumpe, Coreea de Sud contribuie, dar nu sută la sută, astfel că va trebui să discutăm aceste lucruri cu administraţia de la Seul. Vom avea un nou acord cu administraţia din Coreea de Sud”, a detaliat președintele american.

„În momentul de faţă, nu putem înţelege sensul exact şi intenţiile preşedintelui Donald Trump”, a fost reacţia unui oficial din cadrul Ministerului Apărării de la Seul. Acesta a respectat tonalitatea în care s-a exprimat și președinţia Coreei de Sud privind anunţul făcut de Donald Trump. Cu doar câteva ore mai devreme, președintele sud-coreean, Moon Jae-in, își exprimase speranţa că „s-ar putea să apară în viitor multe dificultăţi, dar nu ne vom întoarce la vremurile din trecut.” Moon l-a lăudat pe liderul nord-coreean spunând că acesta „va rămâne în istorie ca liderul care a creat un moment istoric prin primul pas îndrăzneţ către lume”. „Lăsând zilele întunecate de război și conflict în urmă, vom scrie un nou capitol de pace și cooperare”, spusese Moon Jae-in.

Relaţia dintre cele două Corei este crucială și pentru vecinii asiatici. Un reprezentant al administraţiei de la Beijing deplângea faptul că documentul semnat astăzi nu face nicio referire la un viitor tratat de pace după războiul intercoreean din 1950-1953. „Trebuie să fie stabilit un mecanism de pace pentru peninsula Coreea, trebuie anulate rezonabilele preocupări de securitate“, a declarat diplomatul Wang Yi.

Spre denuclearizare, orice ar însemna aceasta

Aspectul care vulnerabilizează cel mai mult scopul declarat al întâlnirii istorice dintre cei doi șefi de stat rămâne acela că, deși au semnat un acord fără precedent (în scris) privind denuclearizarea peninsulei Coreea, Phenianul şi Washingtonul nu și-au sincronizat și viziunile despre ceea ce înseamnă această denuclearizare. Experţii în domeniu spun că, în timp ce Statele Unite aşteaptă de la Coreea de Nord paşi clari şi ireversibili spre dezarmarea nucleară, Coreea de Nord este prioritar preocupată de retragerea militarilor americani din Coreea de Sud.

Apoi, superlativele care au abundat în limbajul președintelui american („Mă simt grozav, vom avea o discuţie foarte bună şi cred că şi mult succes. Va fi un succes de proporţii. Onoarea este de partea mea. Sunt sigur că vom avea o relaţie minunată”; „Este foarte bine. Avem o relaţie excelentă”; „Mulţumesc foarte mult, a fost fantastic) au marcat o schimbare drastică de ton din partea unui lider de stat de obicei arogant și autosuficient în relaţie cu celelalte ţări. Donald Trump s-a străduit în mod vizibil să fie curtenitor cu Kim Jong-un, declarându-și fără rezerve încrederea că acesta va acţiona potrivit celui mai optimist scenariu.

E drept că analiștii nu s-au înghesuit să îi dea dreptate președintelui american, însă, interesant, nici nu l-au contrazis. „Kim Jong-un a schimbat regulile jocului”, remarca Laura Bicker într-o analiză BBC, subliniind că președintele nord-coreean a transformat arsenalul nuclear într-un instrument diplomatic. „Dar care să fie scopul final al Coreei de Nord?” se întreabă analista. Fostul oficial al Departamentului de Stat american Joel Wit e convins că schimbarea nu este „o ofensivă a carismei” și nici „un truc tactic” sau un rezultat al sancţiunilor, ci mai degrabă este „ceva ce ei au decis intern și care are de-a face cu dimensiunea arsenalului lor nuclear, rachetele lor, și cu dorinţa lor de a-și moderniza economia. Toate aceste lucruri au convers construind acest moment.”