Președintele Franţei și cancelarul Germaniei transmit la unison un mesaj îngrijorător în contextul în care SUA și Rusia sunt gata să dea start unei noi curse a înarmării. „Vremea în care ne bazam pe alţii s-a terminat. Asta înseamnă că noi, europenii, trebuie să ne luăm complet soarta în propriile mâini. Ar trebui să lucrăm împreună pentru ca într-o zi să avem o armată europeană serioasă”, a declarat Angela Merkel în faţa Parlamentului European.
Ideea nu este nicidecum nouă. A fost propusă pentru prima dată în anii 1950 și reluată anii trecuţi de președintele Comisiei Europene, Jean-Clude Juncker, ca răspuns la fragilitatea unităţii europene. Se poate spune despre UE că este un gigant economic, dar pe plan geopolitic lucrurile scârţâie serios. Ţările europene se chinuie să atribuie cota din PIB cerută de Trump pentru NATO, se descurcă greu în misiunile umanitare și militare din Africa, Libia și Balcani și a fost complet luată prin surprindere de anexarea Crimeei de către Rusia. Iar plecarea Marii Britanii nu va ciupi doar din unitatea Uniunii, ci și din posibilităţile ei militare.
Președintele Franţei a fost cel care a reluat recent ideea. În preajma comemorării a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, Macron a spus că europenii nu pot fi protejaţi decât de o armată europeană. El a spus că Europa va fi prima victimă a retragerii Statelor Unite din tratatul nuclear cu Rusia, care este o forţă tot mai ameninţătoare pentru Europa. „Vreau să construiesc un dialog real despre securitate cu Rusia, o ţară pe care o respect, o ţară europeană, dar trebuie să avem o Europă care să se poată apăra singură, fără să se mai sprijine atât pe Statele Unite”, a spus Macron.
Vorbind și despre securitatea cibernetică, președintele Franţei a mai spus că „trebuie să ne apărăm de China, de Rusia și chiar de Statele Unite”. Această replică a fost luată ca un atac personal de către președintele Statelor Unite, care a lansat mai multe atacuri virulente pe Twitter, batjocorind poziţia Franţei în cele două războaie mondiale, lansând acuze de practici comerciale neloiale pe piaţa vinului și comentând popularitatea în scădere a președintelui Macron.
Președintele Trump a făcut notă discordantă și la reuniunea președinţilor în Franţa, pentru comemorarea Zilei Armistiţiului. Astfel, președintele nu a participat la Forumul de Pace de la Paris, unde au fost prezenţi Macron, Merkel și Putin, printre alţii. Totodată, și-a anulat apariţia la cimitirul militar american Belleau, unde trebuia să ţină un discurs în onoarea soldaţilor americani care au murit în Primul Război Mondial. Secretara sa de presă, Sarah Sanders, a spus că din cauza ploii elicopterul prezidenţial nu putea să aterizeze la faţa locului și că Trump a refuzat transportul cu mașina pentru a nu provoca probleme în traficul din Paris.
În acest timp, premierul Canadei, Justin Trudeau, a lansat un discurs emoţionant, renunţând la umbrelă pentru a sublinia că „este bine să ne reamintim acum, când stăm în ploaie și ne gândim cât de inconfortabil este să ni se ude hainele, părul și pantofii, că în acea zi în Dieppe ploua cu gloanţe”. Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a apreciat că prin aceste decizii președintele american s-a izolat singur de restul liderilor mondiali.
Este ușor de observat că viziunea americană asupra lumii este tot mai departe de cea exprimată de cuplul de lideri franco-german. În timp ce Trump a admis recent că este un naţionalist, Macron și Merkel au denunţat public „egoismul naţionalist”. Macron a subliniat chiar că naţionalismul „este o trădare a patriotismului” și a „valorilor morale”. Cu toate acestea, forţele eurosceptice și naţionaliste se înmulţesc în Europa și sunt tot mai vocale și mai rezistente indicaţiilor de la Bruxelles. Este greu de zis dacă centrul politic european va ţine după ce Angela Merkel își va încheia ultimul mandat de cancelar, având în vedere că în prezent una dintre ţările fondatoare a UE este condusă de naţionaliști eurosceptici – Italia.
