Preferinţa Indiei pentru fii în defavoarea fiicelor a dus în timp la un decalaj de sex în care 63 de milioane de fete sunt date „dispărute”, conform unui raport realizat de guvernul indian.

În India, la fiecare 107 băieţi se nasc 100 de fete. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, rata naturală la naștere este de 105 băieţi la 100 de fete. Tendinţa accentuată a cuplurilor de a încerca să aibă copii până la nașterea unui băiat a dus la nașterea a 21 de milioane de fete care „nu sunt deloc… dorite”, afirmă autorul raportului, Arvind Subramanian. Aceasta, deși autorităţile susţin că s-au făcut progrese în combaterea acestui fenomen. 

„Cultura preferinţei pentru băieţi” se dovedește greu de schimbat din cauza normelor care reglementează moștenirea, a obligaţiei culturale de a plăti o zestre pentru fete la căsătorie și a tradiţiei patrilocalităţii, adică stabilirea noilor soţi împreună cu sau în apropierea părinţilor soţului. Disponibilitatea procedeelor de selectare a sexului, deși ilegale în India, facilitează perpetuarea acestui tip de discriminare.

Raportul, care are ca scop prezentarea unor soluţii pentru inegalităţile între femei și bărbaţi în societatea indiană, afirmă că „valorile intrinseci ale egalităţii de sex sunt incontestabile”.

Se evidenţiază „tot mai multe dovezi că pot exista câștiguri semnificative în creșterea economică dacă femeile dobândesc o autonomie mai mare, își asumă puterea politică, dobândesc statut public și participă în mod egal pe piaţa muncii”.

Un alt raport al organizaţiei Kanya.Life, o organizaţie antiinfanticidă care utilizează analizarea datelor pentru a oferi o perspectivă asupra problemei, arată că cea mai gravă situaţie se găsește în orașul Mahesana, în statul Gujarat, care are un raport de numai 762 de femei la fiecare 1.000 de bărbaţi. Însă problema infanticidelor de sex feminin nu pare să se limiteze la satele mai mici, se comunică în raport, „de fapt, zonele urbane relativ mari se confruntă cu aceeași problemă”. Deși la nivel national se fac eforturi pentru implementarea de programe educaţionale și de eliminare a prejudecăţilor de sex, se estimează că schimbarea mentalităţii este un proces de lungă durată, iar rezultate vizibile sunt preconizate pentru anul 2030.

Cristophe Z. Guilmoto, în cartea sa The Sex Ratio Transition in Asia, adoptă o perspectivă comparativă si examinează cauzele dezechilibrului între sexe la naștere într-o serie de ţări asiatice, inclusiv China și extinzându-se la Azerbaidjan, Armenia, Albania și Georgia. Începând cu observaţia că preferinţa pentru băieţi este larg răspândită (nu numai în Asia), el identifică trei factori care facilitează perpetuarea selecţiei sexuale: controlarea fertilităţii (în cazul cuplurilor care doresc sau trebuie să limiteze numărul nașterilor), abilitatea de a limita nașterile prin metode tradiţionale (avort), până la metode de înaltă tehnologie pentru identificarea sexului cu ultrasunete și, în ultimul rând, disponibilitatea cuplurilor de a profita de circumstanţele sociale și juridice care le oferă opţiuni pentru limitarea nașterilor.

Ca majoritatea naţiunilor asiatice, și China are o tradiţie discriminatorie în favoarea copiilor de sex masculin. Multe familii avortează fetușii de sex feminin sau abandonează fetiţele pentru a se asigura că „unicul copil” care le era permis prin politică guvernamentală este un fiu. Astfel se nasc aproximativ 118 băieţi la fiecare 100 de fete. Această situaţie a dus la ceea ce astăzi autorităţile chineze din domeniul sănătăţii descriu ca fiind „cel mai grav și mai prelungit” dezechilibru de sex în rândul nou-născuţilor din lume.

Relaxarea regulilor vizavi de politica „unicului copil” a fost prea mică și a venit prea târziu pentru a remedia efectele negative substanţiale asupra economiei și societăţii. Cercetătorii chinezi avertizează că o consecinţă negativă a politicii „unicului copil” este și instabilitatea socială, din moment ce tot mai mulţi bărbaţi rămân necăsătoriţi, iar riscul ca ei să dezvolte un comportament antisocial și violent crește. Mass-media de stat a declarat că, la un an după ce China și-a relaxat politica privind politica „unicului copil”, mai puţini oameni decât se așteptau autorităţile au solicitat permisiunea de a avea un al doilea copil. Conform analiștilor, China se confruntă cu perspectiva de a deveni prima ţară din lume care „îmbătrânește înainte de a deveni bogată”.