Potrivit datelor Eurostat, când vine vorba de timpul petrecut la locul de muncă, se constată că angajaţii români lucrează în medie 41 de ore pe săptămână, mai mult decât media europeană, de 40,3 ore.
Media europeană este trasă în sus de ţări precum Marea Britanie, unde angajaţii cu normă întreagă petrec în medie 42,3 ore pe săptămână la locul de muncă. Pe următoarele locuri din clasament găsim Cipru (41,7 ore), Austria (41,4 ore), Grecia (41,2 ore), Polonia și Portugalia (41,1 ore). Danemarca, cu o săptămână de lucru de 37,8 ore, este ţara cu cel mai scurt program de lucru, după care urmează Italia (38,8 ore), Olanda și Franţa (39 ore), Finlanda și Irlanda (39,1 ore).
În România, aproape 23% din populaţia activă pe piaţa muncii lucrează în agricultură, reprezentând cel mai mare procent din UE, semnificativ mai mare decât media europeană de 5%. La capătul opus, România are cel mai mic procentaj de angajaţi care lucrează pe piaţa serviciilor, 43% faţă de o medie europeană de 69,8%. Cei din industria extractivă lucrează cele mai multe ore (42 ore), în timp ce cea mai scurtă săptămână de lucru se află în sectorul educaţional (38,1 ore).
Un studiu naţional realizat de compania de cercetare Unlock Market Research în ce privește tendinţele în stilul de viaţă în 2018 arată că românii își schimbă viziunea cu privire la timpul petrecut la locul de muncă, începând să valorifice mai mult timpul liber. „Românii au început să fie deranjaţi de presiunea de a alerga inutil. Ei vor să recupereze pacea sufletească, să câştige mai mult timp pentru ei înşişi, renunţând la lucrurile care îi sufocă sau care nu le sunt strict necesare. Oamenii caută un echilibru interior şi din ce în ce mai mulţi sunt gata să renunţe chiar şi la salarii mai mari, doar pentru a-l obţine”, scriu cercetătorii. Astfel, 65% dintre români și-ar dori să încetinească ritmul alert al vieţii, iar pentru asta 55% sunt dispuși să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber.
Aceștia consideră că stabilitatea financiară este mai importantă decât progresul financiar și au obiceiul de a planifica mai mult, caută atent cele mai bune oferte de pe piaţă şi fac economii. În ce privește calitatea timpului liber, tot mai mulţi români caută liniștea din afara tehnologiei și autenticitatea în relaţiile interumane. Ca urmare, limitarea consumului de tehnologie pentru a câştiga timp de calitate este o tendinţă confirmată de 71% dintre români. Potrivit cercetătorilor, libertatea pe care o oferă tehnologia este una falsă, ce provoacă dependenţă și care ne face adesea să irosim timpul. În schimb, românii sunt tot mai preocupaţi de bucuriile simple care îi reconectează cu tot ce este uman: 61% vor să se întâlnească mai des cu cei dragi, să se joace mai mult, să stea în natură.
Nevoia resimţită tot mai pregnant la nivelul societăţii de a restabili echilibrul între timpul petrecut la serviciu și timpul liber a dus și la iniţiative guvernamentale de a reduce săptămâna de lucru. Suedia a organizat un experiment-pilot de doi ani, în care numărul de ore de lucru s-a redus de la 8 ore la 6 ore pe zi, în favoarea timpului petrecut cu familia. Experimentul s-a desfășurat în Gothenburg, la azilul de bătrâni Svartedalen, care avea 68 de angajaţi. Angajaţii s-au simţit mai sănătoși, fiind reduse astfel absenţele din motive de sănătate, iar îngrijirea pacienţilor s-a imbunătăţit, însă proiectul nu va fi continuat întrucât costurile sunt mai mari decât beneficiile. La finalul experimentului, primăria a fost nevoită să mai angajeze 17 persoane, suportând costuri de peste 12 milioane de coroane (2,2 milioane dolari). Experimentul a fost încheiat prematur, cu o lună înainte de termen.
Printre critici există temerea că un asemenea program de lucru va însemna și mai multă presiune psihică asupra angajatului, care va trebui să termine în șase ore ceea ce înainte făcea în opt ore. „Ziua de lucru de șase ore ar fi eficientă în organizaţii cum ar fi spitalele, unde lucrezi șase ore și după aceea pleci acasă. Însă în organizaţiile unde graniţele dintre viaţa profesională și viaţa privată nu sunt atât de clare, nu ar fi la fel de eficientă”, explică dr. Aram Seddigh, doctor în cadrul Institutului de Cercetare a Stresului din cadrul Universităţii din Stockholm.
