Foamea de bani și copiii proxeneţi

363

„Banii erau prea mulţi ca să rezist", a declarat Chimoy, o tânără de 17 ani din Indonezia, care de ani de zile lucrează ca proxenet, angajând alte fete în serviciul ei. Acesta este stilul de viaţă al multor copii din Indonezia, care ajung să se vândă între ei pentru a-și putea cumpăra un smartphone și a sta pe Facebook. Pare o glumă, dar nu este.

Pentru Chimoy, totul a început pe când avea 14 ani, iar prietenul uneia dintre surorile ei a întrebat-o dacă nu vrea să facă sex pe bani. Chimoy a refuzat, dar a convins o altă fată să facă asta în locul ei. Cu puţin fler la afaceri, Chimoy a găsit o casă în care s-a mutat cu 30 de fete care îi aduc pe lună o sumă de aproximativ 3.000 de dolari, o mică avere într-o ţară coruptă de sărăcie.

Factorii care contribuie la alegerea acestui stil de viaţă

Reportajul celor de la Associated Press arată că acum doi ani de zile nu exista nicio evidenţă a copiilor -proxeneţi pe străzile din Indonezia. Dar acum, Comisia Naţională pentru Protejarea Copiilor spune că doar în acest an au fost prinse 21 de fete, cu vârste între 14 și 16 ani, lucrând ca „mamis", așa cum se numesc local, dar probabil că numărul real este cu mult mai mare. „Cea mai mare problemă este că vezi copii de 11 și 12 ani că adoptă asemenea practici", a declarat Leonarda Kling, care conduce o organizaţie nonprofit pentru victimele traficului uman. Deci ce motive stau în spatele acestui trend?

Pentru tânărul Daus motivul a fost dorinţa de a-și cumpăra un telefon BlackBerry când avea 14 ani. Indonezia este o ţară cu adevărat obsedată de social-media, care se poziţionează pe primele locuri din lume la folosirea reţelelor de socializare, precum Facebook și Twitter. „Dacă nu avem un BlackBerry simţim că nu valorăm nimic și prietenii ne ignoră", explică Daus, care câștigă câte 500 de dolari pe lună din relaţiile sexuale pe care le întreţine cu femei de 30-40 de ani.

Alţi copii ajung în această situaţie dacă nu primesc în familie atenţia de care au nevoie. De exemplu, Chimoy era singură la părinţi și locuia cu mama ei. Tatăl ei era mai mereu plecat, pentru că trebuia să aibă grijă de celelalte patru soţii ale sale, poligamia fiind o practică destul de întâlnită în Indonezia. Multe fete ajung așa în stradă și se împrietenesc cu fete în aceeași situaţie, închiriază împreună un apartament, iar cea cu experienţă în prostituţie ajunge să fie proxenetul grupului. Celelalte fete o plătesc în bani, băutură, droguri, sau doar contribuie la întreţinerea locuinţei. Câteodată proxeneţii nici măcat nu cer bani, pentru că primesc o alocaţie bună de la părinţi, deci toată afacerea devine o chestie de plăcere.

Începuturi și sfârșituri

În clasa a șasea, Chimoy umbla deja cu un grup mai mare ca ea, iar până în clasa a noua se întreţinea doar cu băutură și droguri. Atunci a renunţat la școală pentru a se ocupa full-time de afacerea ei. A rămas însărcinată și a născut primul copil la 15 ani, iar al doilea copil a venit imediat după.

Chimoy avea o listă de clienţi din zilele în care se prostitua prin barurile de karaoke. Banii au început să curgă și la fel și drogurile. Nu a durat mult până ce a devenit dependentă de metamfetamină.

Clienţii o sună sau îi trimit mesaje cerând un anumit tip de fată, una înaltă sau poate cu pielea cât mai deschisă la culoare. Facebookul este folosit pentru a posta poze cu fetele, dar niciun serviciu nu este oferit direct online.

Nuri, o fetiţă doar cu un an mai mică decât Chimoy, a declarat pentru AP că se simte ca în familie cu Chimoy, care nu îi cere niciun ban, ci primește oricât vrea fata să îi dea. „E diferită faţă de foștii mei proxeneţi adulţi pentru că nu banii contează pentru ea, ci siguranţa mea. Este ca o mamă pentru noi", spune Nuri. Chimoy a angajat o bandă de motocicliști să îi păzească fetele.

Peste tot în lume, în mod tipic, operaţiunile de prostituţie sunt conduse de către adulţi, dar tineri întreprinzători din multe ţări au văzut că ies bani ușor din sex și pot repede să devină independenţi. Chiar înainte de existenţa telefoanelor mobile și a reţelelor de socializare, fetele din Japonia din clasa mijlocie își scrijeleau datele pe cabinele de telefon din gară pentru a fi contactate de bărbaţi. Astăzi însă, AP raportează că sunt copii chiar de 12-13 ani în Republica Dominicană care câștigă mai mult decât profesorii lor, acceptând să facă sex pentru orice, de la telefoane mobile, la un transport cu mașina. În Tailanda și Filipine se practică mai mult videochatul online, clienţii fiind mai mult din ţările vestice. În Canada, o fată a fost acuzată în această lună pentru că a încercat să convingă fete de 13 ani să se prostitueze, pe Facebook.

Totuși există speranţă. Chimoy a ajuns să piardă totul din cauza dependenţei de droguri. Acum a renunţat la ele și vrea să renunţe și la afacere, pe care a redus-o la doar câteva fete. De doi ani de zile lucrează cu o organizaţie umanitară pentru victimele traficului uman, care i-ar fi oferit sprijinul necesar ca să o ia de la capăt. Încearcă să își crească copiii cu ajutorul mamei sale și le sfătuiește pe fete să se lase de prostituţie. Cu toate astea, sărăcia cere bani, iar când este nevoie de bani fetele o imploră să le găsească de lucru. Și când se uită la telefon, deja căsuţa este plină cu mesaje de la clienţi.