Societatea japoneză, altfel cunoscută pentru stoicismul său, a fost zdruncinată serios de dezastrele care au lovit-o. Opinia este împărtășită atât de rezidenţii martori ai evenimentelor, cât și de experţii care evaluează acum pulsul social.
Evenimentele și replicile lor, fizice sau spirituale, au avut „un efect profund asupra sentimentului de siguranţă", susţine Andrew Grimes, un psiholog care lucrează în Japonia. „Dintr-o anumită perspectivă, putem spune că ne aflăm pe un teritoriu necunoscut încă." Afirmaţia sa e completată de Junichi Onodera, directorul unui spital din Yamada a cărui infrastructură a fost puternic afectată. Onodera e de părere că rănile la nivel psihic se vor prelungi dincolo de crizele curente. Alge marine se pot vedea pe pereţii spitalului, iar aparatura stricată este un morman de fiare vechi în curtea spitalului. Alături de pacienţi vin și medici sau asistente, rămași fără case, care acuză epuizarea și prezintă simptomele stresului post-traumatic. „Ce să facem?", întreabă Onodera. „Nu găsim atâţia psihologi să facă faţă."
20 de mici afaceriști din zona evacuată de la Fukushima au protestat în faţa sediului TEPCO, instituţia care administrează centralele nucleare. Oamenii furioși au cerut compensaţii: „Nu pot lucra, și asta înseamnă că nu am bani", spune un mecanic auto, care trăia la 10km de centrală. „Nu e ceva concret în discuţiile despre compensări. Avem o nevoie urgentă.". „Voi mâncaţi o masă caldă în fiecare zi", spune un alt protestatar, nemulţumit de cele două bucăţi de pâine pe care le primește. „Nu cer mai mult decât ceea ce am dreptul să primesc. Vreau doar să-mi primesc partea mea", continuă constructorul care trăia la 12km de centrală. Șeful TEPCO, Masataka Shimizu și alţi executivi ai companiei și-au cerut încă o dată iertare și au promis că vor accentua eforturile de a-i ajuta pe rezidenţi. Compensaţiile în cash vor fi „gata cât se poate de repede", a spus Shimizu.
Se pare că protestul redus ca număr de participanţi reflectă totuși o stare de nervozitate crescândă. Temerile că radiaţiile ar putea contamina hrana de bază au alimentat ideea unei „enorme incapacităţi de a calma spiritele", spune psihologul Grimes. El este convins că vor urma valuri de pacienţi care vor acuza depresie, anxietate, insomnii, coșmaruri și probleme de alimentaţie. Autorităţile sunt și ele sub presiune nefiind în stare încă să ofere o dată limită la care lucrurile vor reintra în normalul dat de situaţia în sine. După ce premierul a promis că se vor face eforturi pentru finalizarea crizei „cu orice preţ", și a cerut TEPCO un calendar, șeful companiei nu a putut promite decât că vor face tot ce pot, „cât mai repede posibil".
Japonia a ridicat la 7 nivelul crizei nucleare de la centrala Fukushima Daiichi. Măsura a dat naștere unei „anxietăţi uriașe", pentru că accidentul devine unul major, care cere măsuri pe termen lung. „Scurgerile de radiaţii nu s-au oprit complet și ne exprimăm îngrijorarea că ar putea depăși pe cele de la Cernobîl", a afirmat un oficial TEPCO săptămâna trecută. Deși ridicarea nivelului la 7 nu aduce un efect pozitiv asupra crizei, reevaluarea este văzută de unii ca un semnal că situaţia este estimată fără cosmetizări. Pentru alţii este tocmai dovada faptului că autorităţile ar fi știut de la bun început amploarea evenimentului, dar au mușamalizat criza.
Variabilele crizei pot duce la scenarii diferite. Nivelul radiaţiilor emise este de zece ori mai puţin decât a fost la Cernobâl, spune Hidehiko Nishiyama, purtătorul de cuvânt al Agenţiei de Siguranţă Industrială și Nucleară (NISA) din Japonia. În același timp nivelurile de iod și cesiu radioactiv emise în aerul, apa și solul din apropierea centralei sunt de 15 ori mai mari decât pragul unui eveniment de grad 7, conform aceleiași agenţii. Atât șefii TEPCO cât și NISA au accentuat faptul că noua evaluare e rezultatul analizelor emisiilor de radiaţii, și nu o înrăutăţire a situaţiei centralelor.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a afirmat că va demara studii pe 20 de ani pentru a monitoriza efectele crizei nucleare asupra populaţiei. „Situaţia este una în evoluţie și trebuie să o evaluăm și să reevaluăm aproape la fiecare oră, pentru că, din păcate, nu este încă sub control și nu putem ști ce se va întâmpla", spune Maria Neira, șeful OMS pe probleme de sănătate publică și de mediu. Neira confirmă că ridicarea la nivelul 7 nu a avut de-a face cu politicile de sănătate publică.
Între timp liderii din capitală sau din prefecturi îndeamnă populaţia să se întoarcă spre normalitate. Premierul a îndemnat, la rândul său, într-un discurs televizat, ca eforturile să ducă la construirea „unei ţări și mai minunate". Încă sunt daţi dispăruţi 15.000 de oameni, iar bilanţul final ar putea fi de 25.000 de morţi.
