anxietate

Perfecționsimul, de la intenție la efecte

Niciodată pe măsură. Un articol imperfect despre perfecţionism

Capătul drumului perfecţionistului creștin nu este perfecţiunea, ci ateismul. Pentru că povara privirii imaginate ca fiind constant nemulţumită a lui Dumnezeu este prea mult de dus pentru orice om.
Noua normalitate, viata dupa coronavirus, covid-19

Viaţa după COVID-19: cum va arăta noua normalitate?

„Multe certitudini și credinţe vor fi măturate. Multe lucruri pe care le-am considerat imposibile se întâmplă chiar acum. A doua zi după ce vom fi câștigat nu va însemna o revenire la ziua precedentă”, spunea președintele Macron, surprinzând crâmpeie din ceea ce trăim acum, dar și din lumea post-pandemie. O lume pe care o tatonăm deja, încercând să înţelegem cum arată chipul noii normalităţi.
Depresie

Gestionarea emoţiilor negative (care se accentuează în perioade de criză)

Au trecut mai mulţi ani de când locuiam împreună cu fratele meu. Dar recent am decis să merg și să rămân o perioadă la el. Într-o zi am hotărât amândoi să mergem să vizităm un loc în natură pe care nici eu, nici el nu îl mai vizitasem până atunci. Când am ajuns, începuse să plouă. Nu foarte tare, însă ploua, ceea ce nu era tocmai ce ne doriserăm. Totuși o stare de bine mă cuprinsese, iar sufletul îmi era inundat de bucurie.

COVID-19: Cum ne afectează anxietatea?

O situaţie de criză globală, precum cea generată de pandemia actuală, reprezintă un tablou complex, cu multe variabile, care aduc odată cu ele niveluri ridicate de distres emoţional. Pe perioada unei pandemii, multe persoane se vor confrunta cu un spectru larg de reacţii și emoţii, iar impactul psihologic va fi mai mare decât cel medical.

COVID-19: Cum să îi ajutăm pe copiii (dar și pe adulţii) care suferă de anxietate?

Chiar și în vremuri grele, există o mulţime de lucruri pe care le putem face acasă pentru a-i ajuta pe copii și pe adolescenţi să se simtă mai puţin îngrijoraţi.

COVID-19: Ce ne-ar putea consola teribila frică de moarte?

Pe măsură ce crește numărul deceselor provocate de complicaţii ale infectării cu noul coronavirus, o faţetă latentă a panicii sociale devine tot mai greu de ignorat. Deși este singura certitudine pe care o avem cu toţii în comun, conștientizarea faptului că propriul sfârșit este o realitate care s-ar putea concretiza accelerat ne lasă pe mulţi în căutarea febrilă a unei consolări.

Un cluster de studii desemnează somnul drept cel mai bun anxiolitic natural

Anxietatea și stresul sunt stări umane universale, trăite într-o oarecare măsură de toată lumea în diverse momente din viaţă. În timp ce unii sunt mai puţin predispuși la anxietate decât alţii, cu toţii ne simţim uneori efectiv epuizaţi după o zi lungă plină de încercări și necazuri. Societatea ne invită la diverse modalităţi de a reduce stresul și de a ne relaxa: un pahar de alcool, un film, o respiraţie controlată. Natura noastră are însă propriul buton de „resetare” neuronală, menită să calmeze anxietatea: somnul adânc.

Epidemia concentrării pe propria persoană

Într-un timp caracterizat de neliniști, nesiguranţe și anxietate cvasigeneralizată, manierele în care înţelegem să avem grijă de viaţa noastră emoţională și de sănătatea noastră mintală îmbracă tot mai des forma unor tendinţe care vin și pleacă în valuri, multe luând cu ele banii, timpul și speranţele noastre și lăsându-ne într-o stare cel puţin la fel de proastă ca aceea în care ne-au găsit.

Studiu: Sportul te face mai fericit decât banii

Legătura dintre sport și starea de sănătate mentală este potentă, dar neclară. Pentru prima dată, cercetători de la Universităţile Oxford și Yale au căutat să compare efectul pe care activitatea fizică regulată îl are asupra stării de spirit, comparativ cu impactul pe care îl au banii, consideraţi unanim a fi rezolvarea la toate problemele umanităţii.

Mlaștina nesiguranţei

Dintre toate dovezile că generaţiile mai tinere trăiesc sub imperiul nesiguranţei, depresia e cea mai convingătoare. Anxietatea care, unui număr record de tineri, le însoţește trăirile zilnice conturează tabloul unei generaţii care simte o lipsă de control cvasipermanentă. În familie, la școală sau la serviciu, în relaţiile interpersonale sau romantice, tinerii simt gheara incertitudinii, care le blochează capacitatea de a deveni și de a fi ceea ce sunt cu adevărat.

Dragostea care înghite toate fricile mele

Într-un psalm care ar merita citit în cele mai îngheţate dimineţi și în cele mai întunecate nopţi ale noastre, regele David exprima niște întrebări retorice („De cine să mă tem?/ De cine să-mi fie frică”) cărora contemporanii noștri nu ar prididi totuși să le răspundă.

„#SELFCARE” pentru creștini

Conceptul de „selfcare”, înţeles ca totalitatea metodelor prin care fiecare înţelege să își rezolve singur problemele emoţionale și să își gestioneze anxietăţile, a devenit o adevărată mișcare în ultimii doi ani, ce are în spate o întreagă industrie pregătită să ne facă viaţa mai ușoară și mai confortabilă. Pentru creștini, această tendinţă s-a dovedit a fi destul de problematică – a-ţi face viaţa mai ușoară se bate cap în cap cu indicaţiile biblice de a ne „purta crucea” în fiecare zi, însă nevoia de a gestiona cumva stresul și anxietăţile tot mai pregnante este reală.

O generaţie care respiră anxietate

„Întotdeauna îţi este teamă că oamenii te vor judeca sau îţi vor cunoaște slăbiciunea. Este ca și cum ai fi complet dezbrăcat în faţa unei mulţimi uriașe”, povestește Bruno Feldeisen despre lupta ascunsă pe care a purtat-o cu anxietatea.

Contribuţia religiei la discuţia despre anxietate

O fierbinţeală rece, ca senzaţia de frig de după o arsură, îi străbate corpul la fiecare răsuflare. Simte că respiră prea scurt, prea grăbit și că respiraţia e de fapt o numărătoare inversă până la momentul în care va izbucni, se va întâmpla ceva important sau cel puţin până la momentul în care își va întoarce perna pe partea rece și va mai încerca o dată să adoarmă.

Cum să dormi bine în era anxietăţii

Somnul este poate cel mai important, complicat și puţin înţeles mecanism fiziologic care ne ţine în viaţă. Subestimat pentru mare parte din istorie, odată cu revoluţia industrială și trecerea la iluminatul electric, somnul a început să devină o problemă tot mai mare care a dus la dezvoltarea unei întregi industrii de medicamente, suplimente, aplicaţii zen, ceasuri smart și cărţi self-help care să ne ajute să recuperăm orele de somn pierdute. Dar mai important decât recuperarea orelor pierdute este să înţelegem de ce nu ne putem permite să le pierdem în primul rând.

Suicidul, principala cauză de deces a proaspetelor mame

Sinuciderea rămâne o cauză importantă de deces la nivel global printre femeile care devin mame. Cel mai recent raport al organizaţiei MBRRACE, care a investigat care sunt cele mai mari riscuri cu care se confruntă femeile însărcinate și femeile care abia au născut în Marea Britanie, subliniază acest lucru, care este de altfel confirmat și în statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Instagramul conduce topul nocivităţii reţelelor sociale

Navigarea pe Instagram a fost asociată la tineri cu niveluri ridicate de anxietate și depresie, conform unui sondaj realizat de Societatea Regală Britanică de Sănătate Publică. Rezultatele pot fi deconcertante, pentru că vorbim de o platformă care aparent creează un mediu foarte prietenos pentru utilizatori.

Dieta afectează fericirea femeilor

În comparaţie cu bărbaţii, femeile ar putea avea nevoie de o dietă mult mai bogată în nutrienţi pentru a-și menţine sănătatea emoţională, arată un nou studiu realizat de Universitatea Binghamton.

Mai rea decât moartea: depresia. Mai rău decât depresia: cel care o judecă

Rușinea celor care suferă de depresie nu este nepărat un rezultat direct al bolii ci, mai degrabă, este o povară în plus pe care cei din jur o adaugă la boală prin lipsa lor de compasiune și prin verdictele ignorante. Nimeni nu ar trebui să își distrugă ani întregi din viaţă de teama că ceilalţi îl vor judeca pentru slăbiciune.

Stresul din timpul sarcinii poate provoca anxietate și depresie la copil

Pentru multe femei, sarcina este o bucurie și un timp aparte, chiar magic ar spune unele proaspete mămici. Rareori se vorbește însă și despre excepţii, despre femeile care suferă de probleme mintale cum ar fi depresia chiar dinainte de a naște.

Școlile din India introduc „ore de fericire” în programa școlară

Guvernul de la Delhi schimbă foaia în învăţământ. Într-un efort de a schimba focusul de pe reușitele academice ale elevilor pe sănătatea lor emoţională, guvernul a introdus ore de fericire în curricula școlară.