Instinctul imperialist și neo-războiul rece care animă Rusia

365

Sâmbătă, un corespondent al unui cotidian polonez a fost arestat în Crimeea de funcţionari ai Serviciului Federal de Securitate ale Federaţiei Ruse (SFB), a anunţat AFP.

Jurnalistul de la Gazeta Wyborcza, Waclaw Radziwinowicz, avea toate autorizaţiile necesare pentru a transmite de la ceremonia de comemorare a celor 70 de ani scurși de la deportarea tătarilor din Crimeea. Şi tot a fost arestat. Potrivit secretarului de redacţie al cotidianului, Roman Imielski, care a reuşit să îl contacteze pe jurnalist la telefon, Radziwinowicz nu ştia de a fost ridicat de poliţie. În schimb ştia, probabil, că nu este singurul jurnalist arestat.

Acces la informaţie: restricţionat

Fie că e vorba de jurnaliști ucrainieni, ruși sau internaţionali, reporterii care doresc să acopere subiectul crizei din Crimeea trebuie să își asume pericolul și presiunea intensă pusă asupra lor. Aceasta fiindcă Crimeea este miezul unui război informaţional, în care negarea accesului la informaţie este una dintre principalele arme.

Imediat după ce parlamentul Crimeei a votat în favoarea anexării la Rusia, postul de televiziune ucrainian 1+1 a fost scos de pe frecvenţa de transmisiune și înlocuit cu postul TV Rossia, spre nemulţumirea angajaţilor 1+1 „înfuriaţi că cetăţenilor ucrainieni – rezidenţi ai Crimeii, dar (…) cetăţeni ai Ucrainei – le este negat dreptul la informare obiectivă și sunt privaţi de canalele TV ale ţării în care trăiesc”, spunea prezentatoarea 1+1 Lidia Taran, citată de euronews.

De partea rusă a baricadei, Ministrul rus al Afacerilor Externe acuza autorităţile ucrainiene că împiedică accesul la informaţie al reporterilor ruși detașaţi la faţa locului. De partea ucrainiană, jurnaliștii își acuză omologii ruși că fac propagandă pro-Kremlin.

De dragul lui Putin

Numărul rușilor care doresc consolidarea legăturilor cu Occidentul a coborât luna aceasta la un minim al ultimilor zece ani, arată un sondaj citat de hotnews. În schimb, 39% dintre ruși vor ca relaţiile ţării lor cu UE și SUA să se răcească.

Totul în timp ce popularitatea lui Vladimir Putin atinge cote de susţinere surprinzătoare. După debutul crizei din estul Ucrainei, Putin s-a bucurat de sprijinul unui segment de 83% din populaţia rusă cu drept de vot.

Jurnalistul Vlad Mixich evidenţiază constanta apariţie a ideologiei doctrinei eurasianismului în retorica publică a lui Putin. Eurasianismul demonizează Occidentul ca inamic al valorilor ruse și, spune Mixich, „a supravieţuit perioadei sovietice fiind astăzi doar scos la suprafaţă de Kremlin şi pus în centrul zonei mediatice”.

Novorossia – Cerul pe Pământ

Formatori de opinie ruși, precum scriitorul Alexander Prokhanov, vorbesc despre Novorossia (Noua Rusie), un nou stat naţional care se creează în estul Ucrainei. Un stat care „luptă pentru dreptate”, nu doar socială și naţională, ci și pentru „dreptatea divină, pentru lupta împotriva fascismului”, făcând astfel apel la identitatea religioasă puternică a rușilor.

În Rusia naţionalismul este împletit cu religia, ceea ca imprimă un caracter mesianic politicii statului. Și face, în același timp, ca psihologia să fie o armă prioritară în războiul de imagine ruso-occidental.

Un război al părerilor

Alimentaţi de jurnalismul pro-Kremlin, premiat „pentru obiectivitate” de Vladimir Putin, oamenii simpli percutează la ideile eurasianismului cu care sunt deja obișnuiţi. Așa se face că, în plin conflict în Crimeea, o studentă dintr-un oraș din vestul Rusiei, îi putea spune cu sinceritate lui Micisch că „nu există un război. Preşedintele nostru nu e prost. Îşi iubeşte poporul dar şi pe oamenii din Ucraina şi nu ar face aşa ceva.”

Diferenţele între realitate și percepţie stau ca dovadă a validităţii observaţiei făcute de recent de directorul SRI, George Maior, care constata într-un interviu pentru hotnews că evoluţia situaţiei din Ucraina a cuprins apariţia unui „neo-război rece” care va pune „numeroase probleme politice și geopolitice”.