Acest articol este din anul 2009 și a fost publicat într-o ediţie retrospectivă de colecţie Semnele timpului, ianuarie 2018, la împlinirea a 110 ani de la primul număr în limba româna al revistei.

 

Până în 2020, depresia va deveni cea mai obișnuită boală în lumea civilizată lovită de criza mondială. Unul din patru oameni va suferi de o formă de tulburare psihică, potrivit raportului Parlamentului European.

Actuala criză financiară are un impact major asupra sănătăţii mintale a populaţiei și este considerată cauza celor mai multe sinucideri și depresii la nivel mondial. Insomniile, anxietatea, depresia, nesiguranţa, șomajul, datoriile și lipsa unui loc de muncă afectează nu doar populaţia Statelor Unite sau a marilor puteri asiatice, ci și pe cea a statelor sărace, unde efectele crizei sunt la fel de puternice, iar oamenii primesc chiar mai puţin ajutor.

O treime din americanii intervievaţi de centrul ComPsychCorp au declarat că principala lor sursă de îngrijorare o reprezintă creșterea preţurilor, în timp ce alţi 30% sunt îngrijoraţi de rata la cardul de credit. Una din șase persoane își face griji în ceea ce privește plata ipotecii, iar aproape 20% se tem pentru conturile de economii. Opt americani din zece declară că economia reprezintă o sursă de stres pentru ei și se întreabă dacă vor putea răspunde nevoilor de bază ale familiei. Problemele de sănătate mintală și datoriile merg mână în mână: criza economică duce la creșterea datoriilor, iar creșterea datoriilor atrage probleme de sănătate mintală.

Prof. Rachel Jenkins, de la Institutul de Psihiatrie din cadrul King’s College, Londra, susţine că jumătate din persoanele cu datorii au probleme de sănătate mintală, comparativ cu 16% din populaţie luată ca întreg. Totodată, persoanele disponibilizate prezintă un risc de trei-patru ori mai mare de îmbolnăvire psihică. Comparativ cu media populaţiei, datornicii sunt de trei ori mai susceptibili de a face o depresie, respectiv o psihoză, de două ori mai susceptibili să ajungă dependenţi de alcool, de patru ori mai predispuși la dependenţa de droguri.

Asia se confruntă cu aceeași situaţie: „Aproape 20% din pacienţii mei se plâng de tot mai multe probleme de sănătate din cauza prăbușirii pieţei bursiere. Acum au un motiv în plus pentru a fi deprimaţi. Cei care suferă de depresie au tendinţa de a se învinovăţi pentru tot ce nu merge bine, inclusiv pentru criza financiară, chiar dacă este un fenomen global“, susţine psihiatrul Ha Jee-Hyun, de la Spitalul Universitar din Konkuk, Coreea de Sud.

Europa depresivă

În Europa, depresia face mai multe victime decât accidentele rutiere. Din 60.000 de sinucideri anuale în UE, 90% sunt provocate de tulburări mintale. Mai mult chiar, pe fondul crizei economice, analiștii se așteaptă ca atât numărul celor depresivi, cât și cel al sinuciderilor să crească, alimentând puternice conflicte sociale. Ţările unde riscul apariţiei unor astfel de crize sociale este foarte ridicat sunt Spania și Franţa. Belgienii, la rândul lor, se tem că nu mai au aceeași capacitate de a economisi pe care o aveau până acum, motiv pentru care sunt nevoiţi să-și diminueze din ce în ce mai mult consumul. În Marea Britanie, potrivit analistului Begbies Traynor, „sentimentul general este că vremurile bune au apus și că drumul din faţa noastră este foarte lung și greu“.

RAPORT SINUCIGAȘ

-În secolul XXI, în lume au avut loc cinci milioane de sinucideri.

-În ultimii 45 de ani, rata sinuciderilor a crescut cu 60%.

-În anul 2000, la fiecare 40 de secunde, un om s-a sinucis.

-Sinuciderea este a treia cauză a morţii la adolescenţi.

-Cel puţin 100.000 de adolescenţi se sinucid anual.

-În 2008, unul din cinci adolescenţi s-a gândit la sinucidere, unul din șase a făcut planuri pentru a se sinucide, unul din 12 a încercat să se sinucidă.

-Una din opt fete și unul din 21 de băieţi trece printr-un episod de depresie severă în cursul unui an.

-80% din sinucigași sunt bărbaţi.

-Problemele mintale (depresie și abuz de substanţe) sunt asociate cu 90% din sinucideri.

 

După căderea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, mii de traderi britanici au ieșit din sistemul financiar. Unul dintre ei, fost angajat Lehman Brothers, din Londra, mărturisește că, la un moment dat, apăruseră zvonuri legate de începerea disponibilizărilor. Într-o zi, directorul de resurse umane a venit și le-a spus scurt: „Aveţi o jumătate de oră să vă faceţi cererile de demisie și să părăsiţi compania.“ Pentru toţi acești traderi, depresia era provocată de pierderea excursiilor în Maldive sau în Seychelles, de lipsa miilor de lire sterline cheltuite într-o singură noapte la cazinou și de colecţiile de Ferrari sau Bentley care deveniseră de domeniul trecutului.

În Marea Britanie, în jur de șase milioane de persoane suferă în prezent de anxietate sau depresie. Unul dintre efecte este neangajarea în muncă, iar oficialii se tem că actualul context economic va crește numărul celor neangajaţi pe termen lung. Problema depresiei a ajuns pe masa de lucru a guvernului, care se teme de costurile unei eventuale „epidemii“ de tulburări anxios-depresive. Au fost adoptate o serie de măsuri, printre care consilierea celor care se confruntă cu datorii, cu pierderea locului de muncă sau chiar cu pierderea relaţiilor cu persoanele apropiate! Cei în cauză se pot adresa psihoterapeuţilor pentru consiliere de specialitate, în cadrul unei reţele ce leagă cabinete medicale, oficii ale forţei de muncă și un nou hotline aparţinând Serviciului britanic de sănătate publică, potrivit BBC. Peste 150 de milioane de lire sterline se vor adăuga bugetului serviciilor de sănătate mintală, pentru a compensa deficitul existent. Secretarul de stat James Purnell declară că e vital ca problema să fie abordată din timp. „Știm că, dacă îi împingem pe oameni spre serviciile de asistenţă socială, vor ajunge să depindă pe viaţă de ajutorul de stat. Trebuie să-i ajutăm să se întoarcă la muncă sau să continue să lucreze.“

Și românii sunt tot mai îngrijoraţi de criza economică. Un studiu publicat de Mercury Research arată că teama pierderii locului de muncă este împărtășită de 23% din românii de peste 18 ani, iar 20% sunt îngrijoraţi de locul de muncă al celor din familie. Persoanele cu studii medii sau superioare se tem într-o mai mare măsură că-și vor pierde locul de muncă actual (33%, respectiv 28%), procente mai ridicate decât în cazul celor cu studii primare (15%). Bucureștenii se află în top în ceea ce privește nivelul de îngrijorare: 34%.

Sinucideri pe bandă

În Coreea de Sud, numărul sinuciderilor este în continuă creștere, iar în Japonia, linia telefonică pentru cei care vor să se sinucidă este suprasolicitată. Japonia este una dintre ţările care au cea mai mare rată a sinuciderilor: 24 de cazuri la 100.000 de locuitori în 2006, comparativ cu o medie mondială de 16 cazuri. Dintre ţările dezvoltate, Coreea de Sud se alătură Japoniei pe podiumul sinuciderilor, acestea fiind urmate de Belgia cu 21 de sinucideri la 100.000 de locuitori, de Finldanda cu 20 și de SUA cu 11. Anual, un milion de oameni se sinucid.

BOMBONICA ANTIDEPRESIVĂ

Vedeta medicamentelor antidepresive, Prozac, este la fel de eficient ca o bomboană, pentru că funcţionează pe baza autosugestiei, potrivit studiilor clinice ţinute secrete până nu demult. Cercetătorii au tras concluzia că medicamente precum Prozac, Seroxat și Efextor nu erau cu mult mai eficiente decât un preparat placebo când venea vorba de pacienţi care sufereau de depresii. Aceste medicamente s-au dovedit de a fi de un real ajutor numai în cazul pacienţilor care sufereau de depresii extrem de severe, potrivit cotidianului britanic The Independent.

În SUA, epicentrul crizei financiare, au existat deja numeroase sinucideri în rândul persoanelor care nu au reușit să mai suporte povara creditelor ipotecare. Un manager din California și-a ucis întreaga familie și apoi s-a sinucis, după ce și-a pierdut locul de muncă și averea la începutul lunii octombrie 2008. Cazul său a fost urmat de cel al unei femei de 90 de ani care s-a împușcat în piept în timp ce autorităţile o evacuau din locuinţa în care își petrecuse ultimii 38 de ani din viaţă. În aceeași perioadă, un bărbat de 45 de ani din Los Angeles s-a sinucis și și-a ucis soţia, soacra și cei trei fii, motivând în biletul lăsat că se afla într-o situaţie financiară foarte proastă. După acest caz, de teama unui val de sinucideri, autorităţile din Los Angeles au făcut apel la oameni să ceară ajutor atunci când se simt copleșiţi de problemele financiare. „Presiunea problemelor financiare crește până în momentul în care persoana respectivă simte că nu mai poate face faţă și ajunge să creadă că ar fi mai bine să-și ucidă și familia decât să o lase fără ajutor financiar“, a declarat Kristen Rand, director la Centrul de Politici împotriva Violenţei, din Washington.

Scapă cine poate

Pieţele financiare sunt injectate constant cu dolari, euro, ruble și yeni – o perfuzie vitală pentru un sistem aflat în colaps. Între timp însă, depresia și sinuciderile înregistrează o rată de creștere îngrijorătoare. Oamenii caută orice metodă pentru a ieși din starea de extremă încordare în care se află, până într-acolo încât în Spania se înscriu cu sutele la ore gratuite de terapie prin râs pentru a combate stresul de zi cu zi cauzat de criza economică.

O LUME NEBUNĂ

Peste 450 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de afecţiuni mintale, cele mai frecvente boli fiind depresia și schizofrenia, potrivit unui raport al World Federation for Mental Health. Dintre acestea, 50 de milioane suferă de boli mintale grave. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 76% din ţările lumii au o legislaţie specifică în domeniul sănătăţii mintale, dar o treime din acestea nu au un buget special alocat pentru acest tip de afecţiuni. O problemă identificată de OMS este aceea a deficienţei de personal medical specializat în tratarea pacienţilor cu afecţiuni mintale, în ţările sărace media fiind de 0,05 psihiatri la 100.000 de locuitori. Potrivit organizaţiei Mental Health Europe, peste 27% din adulţii europeni suferă de cel puţin o formă de boală mintală pe parcursul unui an.

La rândul lor, cercetătorii americani au descoperit că un nivel ridicat de grelină – hormon care crește pofta de mâncare – poate combate depresia și anxietatea. Din arsenalul armelor antidepresive face parte și recent inventatul stimulator cerebral electromagnetic pentru tratarea depresiilor grave împotriva cărora medicamentele existente sunt ineficiente.

Recesiunea este, totuși, prea reală pentru a putea fi păcălită cu bombonele antidepresive. Nici depresia nu poate fi dusă cu zăhărelul. Iar cărţile de credit nu cumpără liniște. În acest context, atât timp cât spitalul de nebuni nu poate fi o alternativă, merită acordată o șansă credinţei, care aduce pace în Dumnezeu.