România în regres în lupta anticorupţie * BOR nu vede necesitatea educaţiei sexuale în școli * India și lupta cu violenţele sexuale * Turcia se apără de teroriști * Bashar al-Assad ameninţat cu moartea* Viktor Orban mandatat să formeze noul guvern * Preţul barilului de petrol crește

Anul 2017 a fost unul sumbru pentru lupta împotriva corupţiei atât pentru ţara noastră, cât și pentru mai multe ţări europene care au regresat în lupta anticorupţie, conform Raportului anual publicat săptămâna trecută de către Grupul Statelor Anticorupţie (GRECO) al Consiliului Europei. Pentru România şi Polonia, GRECO a fost nevoit să declanşeze o procedură în premieră de a le evalua ad-hoc în „circumstanţe excepţionale”.

Lupta împotriva corupţiei a înregistrat un regres anul trecut, iar de vină pentru această situaţie sunt „noi iniţiative legislative din anumite state europene care au răsturnat reformele anterioare care aveau ca scop prevenirea faptelor de corupţie, dar şi reformele deja adoptate care pot conduce la încălcarea standardelor anticorupţie ale Consiliului Europei”, arată raportul GRECO.

Grecia, dar şi România, și Polonia sunt ţări în care reforma în sistemul judiciar stârneşte îngrijorare și temeri printre oficialii europeni legate de un impact negativ asupra independenţei justiţiei, se arată în raportul GRECO.

Nici la capitolul educaţie România nu pare că stă prea bine. „Nu trebuie să absolvim cursuri de kamasutra ca să fim oameni normali”, susţine Biserica Ortodoxă Română, opunându-se categoric introducerii în curriculum şcolar a educaţiei sexuale.

Biserica Ortodoxă Română este de acord cu ore de informare, susţinute de un profesor de biologie sau dirigintele clasei, dar nu de cursuri complexe privind educaţia sexuală, a explicat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. Bănescu a precizat că graviditatea și nașterile în rândul tinerelor adolescente din România nu sunt cauzate de lipsa educaţiei sexuale în școli, ci mai degrabă de mediul în care trăiesc acestea, notează știrileprotv.ro.

Ţara noastră are cele mai multe mame adolescente din Europa, cu un număr de 9.282 de minore care au născut în 2015, dintre care 676 de mame aveau între 10 şi 14 ani. Anual, româncele fac peste 70.000 de avorturi, iar una din zece femei care avortează este adolescentă. În 20 dintre cele 28 de state membre UE, educaţia sexuală și cea pentru sănătate sunt obligatorii.

Tot în privinţa educaţiei sexuale, și India se confruntă cu grave probleme legate de violenţa sexuală.

Aici, o fetiţă în vârstă de 17 ani din statul Jharkhand se află într-o stare critică după ce a fost violată și apoi aruncată în foc, a informat poliţia locală. Acesta este al doilea incident care a fost raportat în Jharkhand, în ultimele zile. O altă adolescentă, despre care poliţia a spus că a fost violată și arsă de vie, a murit duminică.

Fata atacată cel mai recent are arsuri pe 95% din suprafaţa corpului și, potrivit poliţiei, a fost violata de 8 bărbaţi. Unul dintre agresori a declarat că dorea să se căsătorească cu fata, însă aceasta l-ar fi refuzat întrucât nu se simţea pregătită.

Protestele determinate de cazurile atât de frecvente de viol, dar și de cele de violenţă generală extremă au determinat autorităţile să ia măsuri drastice. Astfel, cabinetul a aprobat introducerea pedepsei cu moartea pentru persoanele condamnate pentru violul de copii.

O serie de infracţiuni grave din India sunt pedepsite cu moartea, dar violul nu a fost printre ele până în prezent. Aproximativ 40.000 de cazuri de viol au fost raportate în India, în 2016.

Turcia va efectua noi operaţiuni militare externe pentru a anihila toate organizaţiile teroriste care o atacă, a anunţat președintele turc, Recep Tayip Erdogan.

„Pentru a-şi curăţa frontierele de grupările teroriste, Turcia va lansa noi operaţiuni după modelul operaţiunii Ramura de Măslin. Obiectivul nostru este să anihilăm toate organizaţiile teroriste care ne atacă”, a declarat Erdogan în cadrul unui discurs la Istanbul. Declaraţiile lui Erdogan au fost făcute pe fondul alegerilor parlamentare și prezidenţiale anticipate, programate pe data de 24 iunie.

Operaţiunea militară terestră „Ramura de măslin” asupra poziţiilor ocupate de gruparea insurgentă kurdă Unităţile Populare de Protecţie (YPG) în regiunea siriană Afrin a fost lansată pe 20 ianuarie. Grupările kurde siriene sunt considerate de către regimul de la Ankara drept aliaţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), structură catalogată drept teroristă de Turcia, SUA şi UE.

Israelul are o atitudine radicală fată de Siria. Astfel, Yuval Steinitz, ministrul israelian al Energiei, l-a ameninţat cu moartea pe Bashar al-Assad. Acesta a declarat că Israelul îl va „lichida” pe preşedintele Siriei, dacă acesta va permite Iranului să îşi extindă operaţiunile din Siria, notează Mediafax.

„Dacă Assad îi va permite Iranului să folosească baze militare din Siria împotriva noastră, să ne atace de pe teritoriul sirian, ar trebui să ştie că acela va fi sfârşitul pentru el”, a avertizat Steinitz.

Începând din martie 2011, Siria se confruntă cu un conflict militar între regimul Bashar al-Assad, sprijinit de Rusia şi Iran, cu revolte reprimate violent cu forţele opoziţiei şi grupuri militante şi teroriste, inclusiv cu organizaţia extremistă sunnită Stat Islamic. Bilanţul conflictelor este de peste 340.000 de morţi.

La Budapesta, preşedintele Ungariei, Janos Ader, l-a mandatat pe Viktor Orban să formeze noul guvern, în condiţiile în care coaliţia condusă de Fidesz a reuşit să îşi asigure majoritatea mandatelor în parlamentul ungar, relatează agenţia MTI.

Viktor Orban a acceptat nominalizarea din partea preşedintelui. Drept urmare, se va prezenta în zilele următoare în faţa parlamentului pentru votul de învestitură, astfel încât în Parlamentul de la Budapesta va avea loc marţi prima şedinţă din noua legislatură.

Pentru prima dată după noiembrie 2014, preţul barilului de petrol pe piaţa din SUA a depăşit pragul de 70 de dolari.

Cotaţia petrolului West Texas Intermediate, de referinţă în SUA, a depăşit luni pragul de 70 de dolari/baril, cel mai ridicat nivel înregistrat din noiembrie 2014. Această evoluţie a fost determinată de criza economică din Venezuela, precum și de temerile privind posibila retragere a SUA din acordul atomic cu Iranul.

Adâncirea crizei economice din Venezuela ar putea diminua şi mai mult producţia şi exporturile de petrol ale acestei ţări, au avertizat analiștii, iar pe de altă parte, o posibilă retragere a SUA din acordul atomic cu Teheranul ar avea drept consecinţă o scădere a exporturilor de petrol realizate de Iran.