Erupţia vulcanului Kilauea continuă de o săptămână

1342

Cel puţin 26 de case au fost distruse și mai mult de 1.700 de persoane au fost evacuate din comunităţile Leilani Estates și Lanipuna Gardens după erupţia vulcanului Kilauea din Hawaii, care a început săptămâna trecută.

De la eruperea vulcanului lava a continuat să iasă prin fisurile formate în pământ și a avansat de-a lungul unei străzi aflate în apropierea unei fisuri din zona Leilani Estates. Magma a fost aruncată în aer la mai mult de 61 de metri.

În urma acestor evenimente, din fericire nu au fost înregistrate victime, însă guvernatorul din Hawaii, David Ige, a decretat stare de urgenţă, întrucât „activitatea vulcanică este în creştere şi se estimează că aceasta va continua”, conform reprezentanţilor Observatorului Vulcanologic din Hawaii.

Deși viteza de mișcare este lentă, șuvoaiele de lavă au acoperit 125 de kilometri pătraţi care înconjoară cea mai activă fisură. Nu există indicii despre perioada de timp în care lava o să continue să avanseze sau cât de departe s-ar putea răspândi.

Observatorul vulcanic din Hawaii a emis un avertisment la mijlocul lunii aprilie, potrivit căruia au existat semne de apariţie a presiunii în magmă, iar un nou canal s-ar putea forma pe conul vulcanic.

„Este multă magmă în vulcan. Atâta timp cât acesta exista, vulcanul va continua să erupă”, a declarat vulcanologul american Wendy Stovall de la Geological Survey.

Mai multe cutremure de dimensiuni mici au continuat să se producă în zonă după ce colţul sud-estic al insulei a fost zguduit vineri de un seism cu magnitudinea de 6,9 grade Richter, cel mai puternic seism din zonă din 1975 încoace.

Oamenii de știinţă au avertizat că noi fisuri ar putea să apară, însă nu au putut preciza exact unde anume vor apărea. Departamentul de Pompieri din Hawaii a raportat „condiţii extrem de periculoase privind calitatea aerului din cauza nivelurilor ridicate de dioxid de sulf din zona de evacuare”. Gazul poate cauza iritaţii dermatologice şi probleme de respiraţie, iar temperatura lavei poate ajunge la circa 1.150 de grade Celsius.

„Persoanele rămase în zonele Leilani, Lanipuna Gardens și în Pohoiki trebuie să se pregătească să părăsească zona, pentru că, dacă vântul își va schimba direcţia, vor fi în pericol de gazare”, a declarat Eileen O’Hara, membru al Consiliului Judeţean din Hawaii, într-o postare pe Facebook.

Kilauea face parte din Parcul Naţional al vulcanilor din Insulele Hawaii, are o înălţime de 1.247 de metri și este cel mai activ dintre cei cinci vulcani care se află în arhipelag. Locuitorii zonei s-au confruntat continuu, din 1983, cu erupţiile sale. În 2014, lava a incendiat o casă și a acoperit un cimitir lângă Leilani Estates, iar cu aproape 30 de ani în urmă, întregul oraș Kalapana a fost grav afectat de lavă.

UPDATE: Vulcanul Kilauea a erupt din nou, marţi, expulzând în atmosferă gaze toxice prin două noi fisuri şi determinând autorităţile să evacueze de urgenţă un al doilea cartier de pe Insula Mare din Hawaii. Niciun deces şi nicio vătămare corporală gravă nu au fost înregistrate din momentul în care Kilauea a erupt, joia trecută. Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite a avertizat că alte erupţii violente sunt de așteptat în luna mai, și totodată mișcări seismice în următoarele luni de zile. 

La nivel global, ultima erupţie notabilă a unui vulcan a fost consemnată în februarie 2017, pe Etna, cunoscut ca fiind cel mai activ vulcan din Europa. Zece persoane au fost rănite atunci. În lume sunt identificaţi 10.000 vulcani, dar activi sunt doar 500. Cea mai mare erupţie vulcanică înregistrată vreodată este cea de pe muntele Tambora. Vulcanul, încă activ, este unul dintre cei mai înalţi din arhipelagul indonezian. Erupţia a atins apogeul în aprilie 1815, când o explozie produsă a fost auzită în insula Sumatra, la o distanţă mai mare de 1.930 de kilometri. În urma erupţiei, numărul victimelor a fost estimat la 71.000 de persoane, iar norii grei de cenuşă au coborât pe mai multe insule îndepărtate.

O altă erupţie puternică a fost cea a Vulcanului Thera, din insulele Mării Egee. Se crede că erupţia ar fi avut loc în anul 1610 î.Hr., iar vulcanul ar fi explodat cu forţa câtorva sute de bombe atomice într-o fracţiune de secundă. Există speculaţii că erupţia acestui vulcan a cauzat mai multe tsunami şi a scăzut temperatura, eliberând în atmosferă cantităţi masive de dioxid de sulf, care a dus la schimbarea climei.

În prezent, vulcanul cel mai periculos este Vezuviu, în Italia. În anul 79 d.Hr., erupţia Vezuviului a distrus orașele romane Pompei și Herculane. O erupţie similară în prezent ar avea efecte devastatoare în acestă regiune dens populată.

Erupţia unuia dintre cei 20 de supervulcani de pe suprafaţa globului ar putea să aibă efecte majore asupra climei şi ecosistemului, au explicat cercetătorii. Specialiştii NASA au prezentat un raport cu privire la riscurile pe care le prezintă supervulcanul din Parcul Naţional Yellowstone. Coordonatorul echipei de cercetători, Brian Wilcox, a vorbit despre faptul că o astfel de erupţie ar avea efecte devastatoare, iar concluziile studiului publicat în urmă cu doar câteva luni au stârnit îngrijorare.

Oamenii de știinţă de la NASA au descoperit că soluţia cea mai logică ar fi răcirea centrului supervulcanilor. Un astfel de plan, spun specialiștii, ar putea fi aplicat tuturor supervulcanilor activi de pe planetă, iar NASA speră că proiectele sale vor încuraja discuţii și dezbateri știinţifice mai practice pentru a aborda și implementa măsuri de prevenţie a unor posibile viitoare catastrofe.