Ce face recesiunea din mame

97

Pe măsură ce economia se înrăutăţește, mamele devin din ce în ce mai aspre în educaţia copiilor lor. Cel puţin asta au descoperit cercetătorii de la Universitatea New York, într-un studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Folosind informaţii dintr-un studiu („Fragile Families and Child Wellbeing Study”) realizat pe un număr de 5.000 de copii născuţi în marile orașe americane, cercetătorii au căutat să vadă care sunt efectele recesiunii din 2007-2009, asupra educaţiei oferite de familie.

În studiile anterioare realizate de americani despre perioadele de stres economic, s-a observat că greutăţile economice duc la stres, iar stresul duce la o educaţie deficitară în familie. Acum, cercetătorii conduși de către Dohoon Lee, de la Universitatea New York, sugerează că nu starea mai proastă a lucrurilor la un moment dat în timp este de vină pentru această schimbare, ci schimbarea imprevizibilă a condiţiilor de trai. De asemenea, cercetătorii au găsit că schimbările prin care trec mamele sunt un răspuns și la anumiţi factori genetici.

Asprimea educaţiei a fost măsurată prin 10 indicatori, cinci ce ţin de pedepse psihologice și cinci ce ţin de rele tratamente fizice. „Educarea aspră a copiilor nu a fost asociată cu un nivel înalt de șomaj, ci mai degrabă cu creșterea efectivă a ratei șomajului și scăderea nivelului de optimism al consumatorilor, sugerând că anticiparea greutăţilor este un factor determinant pentru asprirea metodelor educaţionale, și nu expunerea în sine la greutăţi", citează LiveScience.

Dar în loc să considere reacţia mamelor ca rezultat la forţele exterioare, cercetătorii au căutat în variaţiile de genotip, pentru a vedea dacă anumite profiluri reacţionează într-un anumit fel. Ei au descoperit că mamele care au un indicator genetic ce este asociat cu un număr mai mic de receptori de dopamină sunt mult mai aspre cu copiii lor, decât alte mame afectate de recesiune.

Încă din anii 1990, mai multe studii au arătat că probleme financiare în familie sunt direct legate de comportamentul părinţilor faţă de copii. Greutăţile economice sunt printre factorii care schimbă comportamentul mamelor, iar această schimbare poate influenţa întreaga familie. Cercetătorii Martin și Colbert scriau în 1997 că felul în care părinţii se comportă faţă de copii este un proces complex, iar caracteristicile interacţiunilor indică cum se influenţează unii pe alţii. Influenţa poate fi directă, ca atunci când un părinte reacţionează la o acţiune a copilului, sau poate fi indirectă, când un părinte simte satisfacţie atunci când copilul face ce i s-a cerut. În ambele cazuri, comportamentul părinţilor implică de cele mai multe ori protecţie, educaţie și supraveghere. Doar că în timpuri de stres economic, se înregistrează o scădere a sentimentelor pozitive și o educaţie inconstantă din partea ambilor părinţi. Cercetătorii au descoperit încă din 1992 că din ce în ce mai mulţi părinţi devin deprimaţi din cauza problemelor economice și în mod special mamele sunt mai puţin competente în creșterea copiilor.

Cercetătorii spun că stima de sine este cheia succesului în viaţa de zi cu zi atunci când ne înfruntăm cu un mediu extern care se schimbă rapid. O mamă adultă cu o stimă de sine sănătoasă, care este o persoană puternică și energică, are tot ce îi trebuie pentru a avea succes în situaţii grele. Stima de sine este un ingredient important nu doar pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii mamei, dar și a celorlalţi cu care intră în contact. Încă din 1965, cercetătorul Rosenberg scria că „cine are stimă de sine se va respecta și va crede despre sine că este folositor. În timp ce o persoană care nu are stimă de sine nu se poate accepta și va simţi mereu că este nefolositor, nesatisfăcut și că nu este demn de nimic", citează psihologii malaezieni, în lucrarea „The relationship between economic hardship, self esteem and parental behavior among low-income mothers."