recesiune

Drama venezuelencelor care renunţă la podoaba capilară pentru mâncare

Pulsul economiei venezuelene poate fi luat în multe moduri – după numărul de școli închise, după numărul de zile lucrătoare în scădere, după numărul de femei cu părul scurt de pe stradă. După toţi indicatorii, economia nu dă semne de revenire.

Directori financiari americani, tot mai convinși de apariţia unei recesiuni

Un sondaj realizat de Universitatea Duke/CFO Global Business Outlook și dat publicităţii miercuri arată că majoritatea directorilor financiari care au participat la studiu se pregătesc pentru o criză financiară în viitoarele 18 luni, 82% dintre ei fiind siguri că, până la finele lui 2020, vom fi în plină criză. La studiu au participat 500 de directori financiari, dintre care 266 din America de Nord.

Economiștii americani anticipează o recesiune până în 2020

În ultima perioadă s-au înmulţit avertismentele din partea celei mai mari economii a lumii, cea a Statelor Unite, cu privire la declanșarea unei noi recesiuni globale.

Statul român îngroapă definitiv domeniul cercetării

Cercetarea în România ajunsese sub nivelul de la intrarea în UE, ceea ce ne plasează pe penultimul loc printre ţările UE în ce privește cheltuielile bugetare pentru cercetare și dezvoltare. Aceasta, până la a doua rectificare bugetară din 2018, care tocmai a tăiat aproape 230 de milioane de la Ministerul Cercetării și Inovării pentru a putea acoperi dobânzi, salarii și „cheltuieli cu personal administrativ” fără să se majoreze deficitul bugetar.

Esenţiale azi, 5 septembrie

O româncă, ministru al Sporturilor în Franţa

Dezastrul care a schimbat totul fără să schimbe nimic

Ani întregi de bunăstare, înghiţiţi de câteva luni de recesiune – așa s-ar rezuma criza economică mondială care a început în anul 2007. În esenţa ei, cea mai mare recesiune de după perioada interbelică s-a dovedit a fi o oglindă în care nu ne place să ne privim.

Cele două mari probleme cu care se va confrunta economia europeană

Economia europeană are două mari probleme și multe altele mai mici. Dar cum cele mari au potenţial de tsunami, primează în atenţia presei și ar trebui să primeze și în atenţia publicului, care după ultimii ani de criză nu ar trebui să își bazeze comportamentul de consumatori pe visuri, optimism sau negare, ci pe realităţile economice, politice și sociale ale momentului.

Repetă românii greșelile de dinaintea crizei financiare?

În anii de „boom“ 2007-2008, şeful Băncii Centrale a României atenţiona: „Să nu izbim avionul“, făcând trimitere la o preconizată criză economică ce risca să surprindă România nepregătită. „Izbim iar avionul?” este întrebarea provocatoare a unui jurnalist Adevărul, care atrage atenţia asupra repetării unor lecţii neînvăţate ale trecutului.

De ce nu simţim scăderea TVA-ului

Guvernul român a adoptat o politică de relaxare fiscală care a presupus scăderea TVA-ului general de la 24 la 20%, și a TVA-ului pentru alimente, băuturi nealcoolice, animale/păsări vii, seminţe de plante şi ingrediente pentru prepararea alimentelor la 9%. Aceasta ar fi trebuit să însemne ca, de la 1 iunie 2015, o gospodărie să cheltuiască, în medie, cu 87 de lei mai puţin pe mâncare, conform unei analize Gândul. În schimb, la zece luni de la reducerea TVA-ului la alimente, indexul alimentar ZF arată că retailerii au crescut preţurile la alimente.

În pregătiri pentru următoarea recesiune

Putem sta liniștiţi. Dacă știrile care vin din domeniul economic ne generează confuzie, unele anunţând moartea creșterii economice globale, altele celebrând o recuperare economică planificată, iar altele vorbind de măsuri disperate pe care băncile centrale sunt gata să le ia, Jean Pisani-Ferry, profesor la Hertie School of Governance, în Berlin, scrie pentru Project Syndicate că sistemul economic în sine nu a fost niciodată mai confuz ca acum.

Bogaţi pe hârtie, săraci în buzunare: Ce se întâmplă cu economia românească?

România este un paradox economic. Un raport al Comisiei Europene evidenţiază contradicţia dintre faptul că, la sfârşitul anului trecut, România a avut cea mai mare creştere economică trimestrială din UE, dar a rămas în continuare a doua cea mai săracă ţară din blocul comunitar. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, atrăgea atenţia în cadrul unei conferinţe organizate pe tema dezvoltării ţării, a regionalizării și a convergenţei la euro că „situaţia macro excelentă nu se reflectă la nivelul populaţiei. Mulţi oameni și firme mici și mijlocii o duc în continuare greu”. Ce putem înţelege din peisajul economic românesc și la ce ne putem aștepta pentru viitorul apropiat?

Arabia Saudită trece la programe de austeritate

Arabia Saudită este una dintre ţările care au cel mai greu cuvânt de spus în stabilirea preţului la ţiţei, iar în ultima perioadă s-a încăpăţânat să menţină un preţ extrem de scăzut pe barilul de petrol, lăsând să se înţeleagă că este pregătită să stea pe acest curs pe termen lung. Ca atare, toată lumea aștepta reversul medaliei și iată că a venit. Arabia Suadită anunţă trecerea la un program de austeritate.