Elita masonică vine la București. Ce se speculează

18285

În perioada 14-18 mai 2014 se desfășoară a XIII-a Conferinţă Mondială a Marilor Loji. Cea mai mare reuniune masonică organizată vreodată în Europa Centrală şi de Sud-Est va avea loc în România. Luând în considerare rolul pe care l-a jucat Masoneria în politica mondială, nu pot fi reprimate întrebările cu privire la miza acestei reuniuni. Care vor fi implicaţiile asupra istoriei României?

Conform anunţului făcut de către Agenţia de Presă Masonică, la eveniment participă delegaţi din Europa, America de Nord şi de Sud, Asia şi Africa. Evenimentul nu are nicio legătură cu actuala criză din Ucraina, așa cum ar putea presupune unii. Se știa încă din 2011 că Bucureștiul va găzdui această reuniune masonică, după ce ţara noastră a fost preferată în faţa Rusiei. Evenimentul atrage, pe lângă reprezentanţi ai ordinului din peste 200 de ţări, multe alte personalităţi ale vieţii publice. Devine astfel un prilej de afirmare a valorilor românești.

România – interes maxim pentru masoni

Miza pozitivă a Conferinţei pentru România este subliniată, așa cum era de așteptat, chiar de către conducerea masonică. Adresându-se „fraţilor” din organizaţie, Radu Bălănescu,  Mare Maestru al Marii Loji Naţionale, punctează importanţa acestei întâlniri considerate istorice nu doar pentru masonerie, ci în special pentru gazde. În scrisoarea publicată pe Masonic Forum Magazine, liderul masonilor români apreciază că prin acest eveniment „poziţia României pe harta Masoneriei Universale este una de maximă importanţă”. Citând un alt lider mason la nivel mondial, Bălănescu consideră că „trebuie să reuşim să ne unificăm în jurul unui program în care să lucrăm toţi împreună pentru a ne atinge ţelurile”. Acesta este de fapt proiectul pentru România. Și nu numai pentru ea.

O parte din presa românească nu ezită în exprimarea unei percepţii pozitive vis-a-vis de eveniment. Întrunirea masonilor „focalizează asupra României un interes global şi arată că, cel puţin pe acest palier, suntem consideraţi a fi în elita mondială”, scrie Cristian Unteanu, în Adevărul. În opinia jurnalistului, desfășurarea Conferinţei la București reprezintă o recunoaștere implicită a rolului pe care l-a jucat masoneria în istoria naţională. „Într-o perioadă de timp relativ foarte scurtă, masoneria română a reuşit să devină cea mai puternică şi bine consolidată organizaţie în estul european, cu mulţi oameni tineri, ceea ce o deosebeşte radical de alte organizaţii similare din lume, marcate de o medie de vârstă destul de ridicată şi care încearcă acum să se inspire din modelul românesc pentru a-şi reîmprospăta rândurile cu energii tinere”, adaugă acesta.

Misterul din jurul masoneriei

La o analiză superficială, România pare să obţină numeroase beneficii din găzduirea acest eveniment. Nu pot fi însă ignorate anumite aspecte care justifică reţinerile celor care sunt în opoziţie cu această manifestare. Ele sunt rezultatul caracteristicilor organizaţiilor masonice, indiferent de localizarea lor.

Cunoscută și sub denumirea mai amplă de „francmasonerie”,organizaţia are ca ideal înfrăţirea membrilor ei prin idealuri comune morale, spirituale și sociale. Ceea ce îi unește este ritualul comun și jurământul depus pe una din cărţile sfinte ale marilor religii (BibliaCoranul,Vedele hinduse sau alte scrieri considerate sacre). Din conglomeratul valorilor masonice nu lipsește „Mare Arhitect al Universului”. Aceasta este o denumire generică prin care este identificat creatorul Universului. Pare să fie o trimitere la Dumnezeul creștin, însă este mai mult de atât. Este vorba despre o concepţie despre Dumnezeu și nu personalizarea Sa. Luând în considerare doar aceste aspecte, se constată că practica masonică face conexiuni cu elemente religioase (între care şi elemente creştine).

Acuzaţiile la adresa masonilor nu se limitează doar la aspecte care ţin de limbajul specific sau de concepţia despre univers. Atunci când masoneria apare în discursul public este de cele mai multe ori învăluită într-o aură de mister. Prea puţine se cunosc din interiorul organizaţiei. Păstrarea secretului constituie o obligaţie vitală pentru oricine devine membru. Fie și doar pentru aceste aspecte, masoneria este asociată la nivelul gândirii colective cu ocultismul. Adversarii ei consideră că utilizarea unor politici subversive nu este străină de caracterul și practica organizaţiei. Aceasta îi determină să prezinte masoneria într-o lumină diabolică, socotind-o o pseudoreligie, cu o organizare ermetică, antisocială, complotistă, cu scopul instaurării unei noi ordini mondiale. O emblemă a răului absolut.

Pe de altă parte, nu poate fi negat rolul eminamente pozitiv pe care masoneria continuă să îl joace în evoluţia societăţii. În argumentarea pro-masonică se invocă actele de caritate și diverse proiecte umanitare. Și nu sunt puţine (burse de studii, premieri ale elitelor în parteneriat cu Academia Română). De asemenea, calitatea membrilor nu trece neobservată. Adesea oameni cu multiple competenţe și răspunderi, masonii reușesc să acceadă în poziţii cheie influenţând politicile publice. Inclusiv în România. Conform unui raport SRI, masonii pot fi găsiţi în instituţii de învăţământ, medicină, organisme financiare, structuri politice.

Istoria României creionată de organizaţii masonice

Mentalitatea francmasonică s-a manifestat în decursul istoriei prin mișcări care au militat în favoarea drepturilor omului și în favoarea democraţiei. De exemplu, răscoala lui Horea se înscrie în marele scenariu al lojelor masonice de ridicare a popoarelor-naţiuni împotriva anacronicelor rânduieli feudale. Nu este exlus ca liderul revoltei ţărănești să fi avut conexiuni masonice.

De asemenea, artizanii revoluţiei pașoptiste cu rol determinant în deschiderea porţilor modernismului românesc au fost masoni. Kogălniceanu, Bălcescu, Alecsandri și alţi unioniști au avut o contribuţie esenţială la nașterea României. Gândirea Masonică a jucat un rol decisiv. „Nu cred ca greșesc prea mult dacă spun că a fost o generaţie de masoni. Este mult mai ușor să spui cine n-a fost mason la 1848 decât să întocmești o listă a acestora”, afirma istoricul Horia Nestorescu-Bălcești cu privire la rolul determinat jucat de pașoptiștii masoni. Dacă A.I. Cuza a fost sau nu mason nu mai are nicio relevanţă, atâta timp cât mulţi dintre cei care și-au oferit serviciile în derularea marilor proiecte de reformare a ţării erau adepţii masoneriei. Nu trebuie uitat că Mihai Kogălniceanu a fost primul ministru care a girat marile reforme.

Continuând pe firul istoriei, Marea Unire de la 1918 nu poate fi evaluată în mod corect decât printr-o raportare la influenţa Lojei masonice. Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România a fost mason. La fel ca și Vaida Voevod, care a negociat interesele României la finalul războiului și a devenit ulterior prim-ministru. Motivul aderării acestuia la masonerie a fost faptul că majoritatea delegaţilor la Conferinţa de pace de la Paris erau masoni.

Cât de discretă va rămâne organizaţia?

Acestea sunt doar câteva aspecte care evidenţiază rolul pe care l-au jucat masonii în istoria României. De cele mai multe ori, implicarea lor a fost la nivelul cel mai înalt al politicii. Nu rare au fost ocaziile când bulversări de ordin social au fost iniţiate și coordonate de membrii Lojei române. Uneori au făcut-o la vedere. Alteori din culise. Acţionând nu ca organizaţie secretă, ci ca una discretă, conform definiţiei organizaţiei. S-ar putea să aibă dreptate.

S-au inserat atât de bine în derularea unor evenimente cruciale din istorie, încât astăzi chiar și antimasonii le apreciază involuntar contribuţia. Fiindcă ea se regăsește în cărţile de istorie. De multe ori, însă, orchestrarea din spatele unor evenimente scapă observatorilor. Rămâne de văzut care vor fi deciziile ce vor fi luate la București. Este și o ocazie pentru publicul român să sesizeze cât de transparentă a devenit organizaţia. Desigur, în măsura în care presei i se va permite accesul.