Esenţiale de weekend

39

Zeci de victime în urma erupţiei vulcanului Fuego

În urma erupţiei de duminică a vulcanului Fuego, din Guatemala, considerată cea mai violentă din ultimii 40 de ani, cel puţin 25 de persoane au murit, iar alte sute au fost rănite, au anunţat autorităţile locale. Oficialii au confirmat, de asemenea, că printre victime sunt mai mulţi copii.

Conform Agenţiei pentru Gestionarea Dezastrelor Naturale (CONRED), satul El Rodeo a fost afectat de lavă, care a distrus mai multe case, iar în Ciudad de Guatemala, Aeroportul La Aurora a fost închis. Oficialii le-au cerut locuitorilor din apropierea vulcanului să evacueze imediat zona.

Conform directorului CONRED, Sergio García Cabañas, explozia a afectat 1,7 milioane de persoane. Peste 3.100 de persoane au fost evacuate, în timp ce continuă eforturile de căutare și acordare a primului ajutor celor arși sau răniţi.

Vulcanul, aflat la aproximativ 40 de kilometri sud-vest de capitala Ciudad de Guatemala, a revărsat o cantitate uriașă de lavă, aruncând în aer cenușă și bolovani de mari dimensiuni.

Două naufragii soldate cu un număr mare de morţi, în Marea Mediterană

În urma unui naufragiu care a avut loc duminică în largul coastelor Tunisiei, cel puţin 48 de imigranţi au murit, iar 67 au fost salvaţi, au declarat autorităţile locale de la Tunis. Naufragiul a fost catalogat ca fiind unul dintre cele mai grave accidente din ultimii ani, în care au fost implicate astfel de ambarcaţiuni ce transportau imigranţi.

Ambarcaţiunea transporta 180 de imigranţi, dintre care 80 doar din ţări africane. Aceștia încercau să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa.

Tot duminică s-a mai produs încă un naufragiu, în care 9 persoane, inclusiv 6 copii, au murit după ce ambarcaţiunea în care se aflau s-a scufundat în largul coastei Antalyei, în sudul Turciei. Și acestea se îndreptau tot către Europa.

Anul acesta, 32.080 de persoane au ajuns în Europa pe cale maritimă, conform datelor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

Bashar al-Asaad intenţionează să viziteze Coreea de Nord

Bashar al-Assad și-a exprimat intenţia de a vizita Coreea de Nord cu scopul de a se întâlni cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un, în contextul în care se fac pregătiri intense pentru summitul istoric dintre Kim Jong-un şi Donald Trump, din 12 iunie, în Singapore.

Assad dorește să „sprijine pe deplin toate politicile și măsurile guvernului nord-coreean”, dar și să consolideze relaţiile cu omologul nord-coreean.

Phenianul şi Damascul au relaţii bune, însă ambele sunt criticate la nivel internaţional. Coreea de Nord, din cauza programului de înarmare, iar Siria, din cauza tacticilor războiului civil. De asemenea, observatorii ONU au acuzat Coreea de Nord că ar coopera cu Siria în ceea ce priveşte dezvoltarea armelor chimice, lucru negat de Phenian.

În eventualitatea în care va avea loc, aceasta va fi prima vizită a unui şef de stat străin în Coreea de Nord de la venirea la putere a lui Kim Jong-un, în anul 2011.

NATO se pregătește pentru contracararea Rusiei

În vederea consolidării unei forţe de reacţie rapidă, Alianţa Nord-Atlantică pregătește o nouă structură militară, ce va include capacităţi terestre, maritime și aeriene. Forţa de reacţie rapidă va fi alcătuită din 30.000 de militari care să poată fi mobilizaţi pentru situaţii de criză în cel mult 30 de zile, au afirmat surse NATO.

Structura, care include deja 20.000 de militari, va fi dotată cu sute de avioane și nave militare. Planul ar urma să fie discutat de către miniștrii apărării din cadrul NATO în cursul summitului anual programat în iulie.

Actualmente, aproximativ 18.000 de militari din 19 ţări participă la un exerciţiu NATO care se desfășoară în Polonia și în statele baltice, în perioada 3-15 iunie, conform anunţului făcut de armata americană.

Exerciţiul are ca obiectiv „îmbunătăţirea gradului de pregătire şi interoperabilitate a aliaţilor şi partenerilor regionali”, se arată într-un comunicat al armatei americane.

În 2016, Alianţa Nord-Atlantică a aprobat un plan cu rol de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est. Planul are la bază desfăşurarea a mii de militari în Polonia şi în ţările baltice. Și în România urmează să fie cantonată o structură multinaţională NATO.

Exerciţiul militar a stârnit îngrijorare în Rusia şi în Belarus, conform miniştrilor de externe din cele două ţări, Serghei Lavrov şi Vladimir Makei, care consideră că intensificarea activităţilor militare NATO în apropierea frontierelor celor două ţări este distructivă.

Statele Unite blochează prin vot rezoluţia ONU privind Israelul

Folosindu-și dreptul de veto, vineri Statele Unite au respins o rezoluţie a Consiliului de Securitate, elaborată de Kuweit, care cerea protejarea palestinienilor din Fâşia Gaza şi Cisiordania și condamna Israelul în acţiunile sale de folosire a forţei împotriva civililor palestinieni.

Franţa, Rusia, China, Coasta de Fildeș, Kazahstanul, Bolivia, Peru, Suedia și Guineea Ecuatorială au susţinut Kuweitul, votând în favoarea proiectului. Marea Britanie, Olanda, Polonia și Etiopia s-au abţinut. Numai Statele Unite au votat împotrivă.

Ulterior, o altă rezoluţie elaborată de SUA, în care Hamasul era învinuit pentru violenţă și prin care se admitea dreptul Israelului de a se apăra, nu a reușit să atragă sprijinul altor state atunci când a fost votată în consiliul de 15 membri. Astfel, numai Statele Unite au votat în favoarea acestui proiect de rezoluţie, în timp ce au existat 3 voturi împotrivă și 11 abţineri.

Votul a determinat-o pe ambasadoarea SUA la ONU, Nikki Haley, să declare că „acum este foarte clar că ONU este părtinitoare fără speranţă împotriva Israelului”.

Între timp, la nivel intern, generaţia tinerilor evanghelici din SUA are tendinţa de a sprijini mult mai puţin Israelul și implicarea Statelor Unite în lupta cu palestinienii. Tinerii consideră, de asemenea, că drepturile omului sunt chestiuni esenţiale care trebuie avute în vedere mai mult decât aspectele politice. Doar 58% dintre evanghelicii cu vârste între 18 și 34 de ani își menţin viziunea pozitivă asupra Israelului, comparativ cu 76% dintre evanghelicii cu vârsta de peste 65 de ani, conform unui sondaj din decembrie 2017, la care au participat 2.000 de evanghelici.

Atac armat în catedrala din Berlin

Potrivit autorităţilor locale, un ofiţer de poliţie a împuşcat duminică după-amiază un individ, rănindu-l la picior, întrucât acesta „avea o ieşire violentă în incinta catedralei din Berlin. Oficialii locali nu consideră incidentul ca fiind unul de natură teroristă.”

Agresorul, un austriac de 53 de ani, care era înarmat cu un cuţit, a fost transportat la spital. Un ofiţer de poliţie a fost împuşcat în mod accidental de un coleg. În momentul incidentului, în clădire se aflau aproximativ 100 de persoane.

Catedrala, una dintre cele mai importante atracţii turistice ale orașului, a fost construită în secolul al XIX-lea și este situată în centrul orașului Berlin, în zona istorică a Insulei Muzeelor.

Donald Trump și summitul istoric de la Singapore

La 8 zile după ce anulase summitul fără precedent, acuzând „ostilitatea deschisă” a Phenianului, Trump a anunţat vineri că se va întâlni totuși cu liderul nord-coreean Kim Jong-un pe 12 iunie, în Singapore.

Vineri, Trump l-a primit la Casa Albă pe generalul Kim Yong-chol, un înalt oficial de la Phenian, care i-a înmânat președintelui american o scrisoare din partea liderului Coreei de Nord, Kim Jong-un.

Kim Yong-chol a devenit primul oficial nord-coreean care a vizitat Casa Albă în ultimii 18 ani. Acesta a fost numit de către președintele american „cel de-al doilea cel mai puternic om din Coreea de Nord”.

În cadrul conferinţei de presă de după eveniment, președintele SUA și-a exprimat convingerea că nord-coreenii doresc denuclearizarea. Trump a declarat că, deși Washingtonul are pregătite noi sancţiuni împotriva Coreei de Nord, a convenit cu emisarul de la Phenian să nu le implementeze. Președintele a declarat că nu s-a discutat și despre drepturile omului sub actualul regim nord-coreean, dar că sunt posibile schimbări pozitive cu Kim Jong-un la conducere.