Papa clatină speranţa în visul european

1162

Papa Francisc a făcut a doua sa vizită europeană la Strasbourg, unde a ţinut un discurs în plenul Parlamentului European. Vizita, care a durat doar patru ore și nu a avut niciun fel de obiective religioase, s-a remarcat în special prin duritatea mesajului, care nu îl caracterizează deloc pe papă.

Ca persoană din afara Europei, pontiful a ţinut un discurs destul de obiectiv și critic, punctând anumite probleme evidente în UE, deși spusese înainte să înceapă că speră să ofere „încurajări și speranţă”. Înaintea sa, ultimul papă care s-a adresat Parlamentului European a fost Ioan Paul al II-lea.

Acum 26 de ani, când Europa se afla în pragul unei schimbări seismice prin căderea comunismului, papa numea UE un „far al civilizaţiei”. La acel moment, el venea să își exprime sprijinul pentru măsurile pe care cele 12 ţări membre le luau în scopul unei mai bune integrări economice și administrative și să atragă atenţia asupra valorilor creștine comune. Discursul lui Francisc este, în schimb, destul de diferit.

Europa, în viziunea papei

Pentru această vizită, papa a optat pentru un simplu Peugeot 407, o mașină de familie. Catolicii din Strasbourg nu au avut posibilitatea să îl întâlnească și nu au fost deloc încântaţi de asta, dar au putut să îi urmărească discursul pe ecranele mari amplasate în catedrale și tot au stat să îi facă cu mâna la plecare, scrie BBC.

Papa s-a prezentat la fel ca de obicei, în faţa celor peste 700 de europarlamentari aleși, cărora li s-a adresat în limba italiană, vorbind în schimb în germană, franceză și engleză în conversaţiile private, fără traducător. Discursul său s-a centrat pe demnitatea umană, papa insistând pe crearea a noi locuri de muncă și pe îmbunătăţirea condiţiilor de muncă actuale. Francisc a vorbit deschis despre felul în care Europa tratează imigranţii și persoanele în vârstă, de sutele de mii de tineri fără un loc de muncă și de faptul că bătrânul continent nu mai are o percepţie clară asupra lucrurilor.

Discursul său sobru a marcat faptul că Uniunea Europeană și-a pierdut poziţia și orientarea, că este ca un bătrân supt la faţă, ostatic al unui model economic care subminează democraţia și înlocuiește drepturile umane din poziţia centrală pe care ar trebui să o ocupe cu narcisismul individualismului. În acest timp, „restul lumii privește Europa cu suspiciune, rezervă și neîncredere”. Europa nu mai este fertilă, „marile idei care au inspirat-o odată se pare că și-au pierdut atracţia, fiind înlocuite de birocraţia instituţiilor ei”. Europa riscă să își piardă „propriul suflet”, a avertizat Francisc.

Morţii din Marea Mediterană

Poate cea mai surprinzătoare declaraţie a papei a fost când a afirmat că „Nu putem permite ca Mediterana să devină un cimitir!” Sute de oameni au murit anul acesta încercând să ajungă pe ţărmurile europene în bărci vechi și supraocupate. Papa a vizitat anul trecut insula italiană Lampedusa, unde s-au înregistrat numeroase incidente cu imigranţi. Cei care reușesc să ajungă pe ţărm sunt primiţi de autorităţi cu tunuri de apă și alte tratamente înjositoare.

Papa le-a bătut obrazul europenilor, criticând faptul că ţările din UE își urmăresc primordial interesele proprii, care stau în calea identificării unei politici unite, coerente și eficiente de a gestiona problema refugiaţilor. „Absenţa sprijinului reciproc în interiorul UE vine cu riscul de a încuraja soluţii care nu iau în considerare demnitatea imigranţilor și care contribuie în acest fel la perpetuarea muncii silnice și a tensiunilor sociale”, a declarat papa. Cuvintele sale coincid cu o situaţie delicată în apropiere de Creta, unde un vas cu 500 de imigranţi plutește în derivă. Autorităţile grecești s-au autosesizat pentru a o salva. „Unitatea nu înseamnă uniformitate”, a reamintit Francisc, avertizând asupra „sistemelor uniforme de putere economică ce servesc imperii nevăzute”, conform The Guardian.

Marea dezamăgire

Și de parcă nu ar fi fost destul, papa a pus degetul pe rană când a declarat că Europa își pierde rolul de putere globală, poate cea mai problematică „reușită” a liderilor UE. Desigur, asta nu este o noutate, dar nici ceva ce europenii sunt pregătiţi să recunoască. În realitate, lumea s-a schimbat în ultimii ani, a devenit mai dinamică odată cu creșterile economiilor din Asia, America Latină și Africa. Europa, în schimb, este marcată de regres economic, de o rată mare de șomaj, de scăderea calităţii vieţii, în anumite locuri.

„Vedem stiluri de viaţă mai degrabă egoiste, marcate de un grad de opulenţă care nu mai este sustenabilă și care tot mai des este indiferentă faţă de lumea din jur, în mod special faţă de cei mai săraci dintre săraci”, a declarat îngrijorat papa.

Dezgustul său faţă de bogăţiile nerușinate este deja bine cunoscut. În mai multe rânduri, a tras la răspundere bancherii și mediul politic ce le permite să scape cu profituri uimitoare, deși pun în pericol întreaga economie și vieţile celor mai săraci. Chiar anul acesta, Francisc spunea că nu poate fi tolerat faptul că pieţele financiare fac și desfac destinele oamenilor, în loc să servească nevoilor acestora, și că unii își construiesc averi masive din speculaţii financiare, dar consecinţele sunt suportate de către majoritatea oamenilor de rând. De data aceasta însă, Francisc pune punctul pe I și avertizează că tandemul egoism-lăcomie este pentru Europa călcâiul lui Ahile, care va duce la distrugerea bătrânului proiect pentru o Europă unită.