Cum sunt spionaţi românii

1892

Scandalul spionajului continuă, iar de data aceasta ne afectează și pe noi. Documente recent scoase la iveală de Edward Snowden arată că agenţia de securitate americană și cea britanică au „spart” reţelele Deutsche Telekom pentru a obţine date despre utilizatori. De ce ne interesează pe noi asta? Pentru că Deutsche Telekom a preluat Romtelecom și Cosmote.

Vânătoarea de comori

Conform Der Spiegel, Treasure Map este un program al NSA și GCHQ, asemănător programului PRISM, prin care americanii spionează activ zeci de mii de civili și politicieni din toată lumea, chiar și din ţările aliate. Treasure Map, în schimb, este un mandat pentru o cartografiere a întregii lumi digitale, adică identificarea tuturor aparatelor care sunt conectate la internet, astfel încât fiecare router, smartphone, tabletă sau calculator să devină vizibil pentru ei. Este o hartă cu multiple comori.

Misiunea este descrisă în documentele de prezentare sustrase de Edward Snowden și pe care jurnaliștii Der Spiegel le-au putut analiza. Acestea conţin instrucţiuni către analiști să „cartografieze întregul internet – orice aparat, oriunde, oricând”, astfel încât harta să fie una în timp real. Agenţiile de securitate din Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă, care cooperează îndeaproape cu NSA, pot să își instaleze și ele programul și să îl utilizeze. După cum spun cei de la Der Spiegel, este vorba de un fel de Google Earth pentru traficul global de date.

Documentele marcau cu roșu Deutsche Telekom, ceea ce, conform legendei, însemna că reţeaua era sub supraveghere. Compania care a aparţinut statului german (acum mai deţine doar 31,7% din acţiuni) este o companie internaţională de telecomunicaţii, care operează reţele globale. Doar în Germania, compania oferă servicii de telefonie și internet pentru 60 de milioane de clienţi.

Reprezentanţii companiei, care s-au autosesizat după ce articolul Der Spiegel a fost publicat, au declarat că s-a demarat o anchetă, dar încă nu s-au găsit indicii că NSA sau GCHQ ar fi obţinut acces la reţelele companiei, scrie Reuters.

Deutsche Telekom intră pe piaţa din România

Locuitorii din București sigur au văzut cutiile roz care au invadat bulevardul Magheru și s-au întrebat ce este cu ele. Ei bine, ele reprezintă sigla brandului „T”, subsidiară a grupului german, ce a preluat formal Romtelecom și Cosmote România de mai mult timp, însă abia acum se face rebrandingul.

Romtelecom și Cosmote vor acţiona ca o firmă unitară, cu servicii și pachete comune, ce își va schimba numele pentru a se integra în grupul german. Reprezentanţii Deutsche Telekom nu au declarat când au de gând să fuzioneze cele două companii, având în vedere că statul român deţine 46% din acţiunile Romtelecom și 30% din acţiunile Cosmote, deci fără să deţină majoritatea la niciuna. Premierul Victor Ponta a reprezentat statul român, fiind prezent la lansarea Telekom România, pe 12 septembrie.

Ce este relevant din punctul de vedere al supravegherii și al spionajului este că, în prezent, 1 din 2 români folosește ori serviciile Romtelecom, ori pe ale Cosmote, conform Romania Insider. Astfel, România devine a treia cea mai mare piaţă europeană, după Germania și Polonia, au declarat reprezentanţii Deutsche Telekom. Iar în ceea ce privește Facebook-ul, suntem campioni: 71% dintre români folosesc zilnic reţeaua de socializare, comparativ cu 63% dintre spanioli, care sunt pe locul doi în clasamentul european.

Cine mă ascultă pe mine, X-ulescu

Pare incredibil că cineva este angajat să își petreacă timpul ascultând conversaţiile altor persoane, dar cert este că se întâmplă. Și, deși informaţiile de obicei sunt strânse la grămadă, mai multe cazuri recente au arătat că la fel de bine spionajul funcţionează și la nivel individual, deși încă nu știm cum și pe ce criterii. Un astfel de exemplu este cazul lui Daniel Bangert, un om oarecare din Griesheim, Germania.

Bangert a avut o viaţă obișnuită, prieteni obișnuiţi, activităţi și interese obișnuite. Nu exista niciun motiv pentru care să creadă că ar fi fost pe vreo listă a suspecţilor de terorism, în dreptul cărora spionajul este necesar. Și avea dreptate. Cu toate acestea, tânărul s-a trezit cu poliţia la ușă după ce a postat un mesaj pe profilul său de Facebook.

În împrejurările scandalului cu Edward Snowden, tânărul de 28 de ani și-a invitat prietenii, în glumă, să facă o „plimbare în natură” până la filiala NSA din orașul lor, unde „ar putea să vadă un spion pe viu” și unde să ducă „flori de toate felurile pentru a îmbunătăţi habitatul spionilor NSA”. Şi, dacă prietenii săi nu s-au arătat interesaţi, s-au arătat autorităţile. La patru zile de la postare, la 7:17 dimineaţa a primit un telefon de la poliţie, care îl informa că în faţa casei sunt agenţi care vor să stea de vorbă cu el despre gluma cu pricina.

Bangert s-a trezit într-o situaţie atât de absurdă, încât părea scrisă de Kafka, în care poliţiștii au venit să îl întrebe despre intenţiile sale reale. Au plecat numai după ce s-au lămurit că intenţia tânărului chiar era să vadă un spion și i-au spus să nu posteze pe Facebook nimic despre vizita lor, sfat la care Bangert bineînţeles că nu s-a conformat.

După ce incidentul a dispărut din presă, a rămas întrebarea: de unde a știut poliţia despre plimbarea planificată de Bangert? Un purtător de cuvânt al poliţiei a declarat pentru Der Spiegel că poliţia militară americană a găsit postarea și a alertat oficialii germani. Această poliţie militară este responsabilă cu securitatea complexului NSA, dar, dincolo de garduri, autoritatea le aparţine germanilor. Cum a găsit însă poliţia militară americană postarea unei persoane care până atunci nu arătase niciun interes pentru probleme de spionaj, politică, terorism sau orice alt punct sensibil pentru autorităţi rămâne o întrebare care ar trebui să ne intereseze pe toţi.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.