Eurostat: copiii români sunt cei mai sănătoși din Europa

893

Știm deja că ocupăm locuri fruntașe în Europa la consumul de alcool sau la sărăcie, însă n-am fi bănuit că România are cei mai sănătoși copii din Uniunea Europeană, dacă nu ne-ar fi spus-o recent un studiu Eurostat.

Potrivit studiului publicat la începutul lunii februarie 2019, 99,4% dintre copiii români sub 16 ani au o stare bună sau foarte bună de sănătate, ceea ce ne plasează în fruntea clasamentului european.

Media europeană a copiilor sănătoși este ușor peste 95%; mai puţin de 1% dintre copiii din toate grupele de vârstă au o stare de sănătate rea sau foarte rea, în timp ce mai puţin de 5% dintre copiii din UE sunt limitaţi în activităţile lor de probleme de sănătate, conform raportului.

În 2017, procentul copiilor sub 5 ani cu o stare bună sau foarte bună de sănătate a variat între 92,4% în Estonia și 99% (și peste) în România, Bulgaria, Malta și Italia.

La grupa de vârstă 5-9 ani, procentul copiilor sănătoși a fost cel mai scăzut în Portugalia (89,3%) și în Letonia (91,2%) și cel mai ridicat în România (99,8%), în Cipru (98,9%) și în Grecia (98,7%).

Un procent mai mic de 90% de copii peste 10 ani în stare bună/foarte bună de sănătate a fost înregistrat în Letonia (88,0%), în Portugalia (88,7%) și în Estonia (89,6%). Ţările cu cei mai mulţi copiii sănătoși din grupa 10-15 ani au fost România (99,1%), Italia (98,4%) și Bulgaria (98,2%).

Pentru mulţi dintre românii care au citit raportul Eurostat, care a împânzit mediul online, faptul că avem cei mai sănătoși copii din Europa trebuie să fi venit ca o surpriză, urmată de câteva semne de întrebare asupra modului în care se armonizează aceste date cu studii mai vechi sau mai recente. O parte din răspuns s-ar putea ascunde în însăși metodologia folosită de Oficiul European de Statistică – datele cu privire la sănătatea copiilor se bazează pe statistici UE privind venitul și condiţiile de viaţă (sondajul EU-SILC). Populaţia de referinţă a fost reprezentată de membrii gospodăriilor din fiecare stat membru UE, iar informaţiile despre sănătatea generală a copiilor de 0-15 ani au fost furnizate de un membru al familiei, în cadrul interviului personal.

Sănătatea românilor, prin lentilele cercetătorilor

Potrivit raportului „România în Uniunea Europeană”, realizat în 2017 de Institutul Naţional de Statistică, România are cea mai mare mortalitate infantilă din Uniunea Europeană (7,6 decese la 1.000 de născuţi vii), dublul mediei europene. Pe următoarele locuri ale acestui clasament trist se află Bulgaria (6,6) și Malta (5,8).

Suntem pe primul loc și la mortalitate maternă (depășind de 3 ori Bulgaria și de 10 ori Polonia), fapt pe cât de tragic, pe atât de explicabil, pentru că mii de femei ajung la medic doar atunci când trebuie să nască, punctează Cornelia Paraschiv, managerul programului „Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame”. Înainte de a arunca toată vina asupra lor, ar trebui să știm că controalele și analizele gratuite sunt un drept legal, de care, în realitate, multe femei nu beneficiază niciodată

Lansat în 2017, de Ziua Internaţională a Copilului, raportul „Copilării furate”, al organizaţiei Salvaţi Copiii, arată că România și Bulgaria sunt singurele state membre UE lăsate în afara topului celor 37 de ţări cu scoruri mari sau foarte mari în ceea ce privește sănătatea, nutriţia, educaţia și protecţia copiilor.

Indicele privind sfârșitul copilăriei (End of Childhood Index) a fost folosit de cercetători pentru a identifica ţările unde copilăria este mai mult sau mai puţin ameninţată, iar România s-a clasat pe locul 52 în lume, în urma unor ţări ca Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Bulgaria sau Tunisia. Raportul a folosit o serie de indicatori pentru a măsura un sfârșit prematur al copilăriei, printre care mortalitatea copiilor sub 5 ani, malnutriţia, abandonul școlar, exploatarea copiilor prin muncă, căsătoriile timpurii, sarcina în adolescenţă.

Factori determinanţi ai unei sănătăţi bune

Starea de sănătate a individului depinde de factori precum genetica, statutul social sau atitudinile și valorile cu privire la sănătate.

În afară de moștenirea genetică, diferită în cazul fiecăruia, românii nu excelează în ce privește restul factorilor.

Prevalenţa copiilor supraponderali din România este una ridicată, de aproximativ 35%, a fost concluzia unui studiu realizat în 2016 de un grup de cercetători români, după ce diverse statistici au arătat că ocupăm locuri îngrijorătoare în clasamentul european la obezitate infantilă.

Obezitatea infantilă este o obezitate cu creşterea numărului de celule adipoase, pe când la adult ea se manifestă prin creşterea volumului celulei adipoase. Numărul celulelor adipoase odată mărit, aşa rămâne pentru toată viaţa, pe când volumul celulei adipoase aşa cum a crescut poate să şi scadă”, explică medicul endocrinolog Constantin Dumitrache.

Endocrinologii explică apariţia obezităţii la vârste mici prin creșterea consumului alimentar și diminuarea efortului fizic.

Potrivit unui studiu realizat de compania ISRA Center în 2017, doar 44% dintre românii peste 18 ani sunt normoponderali (deși peste 51% apreciază că au o greutate normală), iar după 55 de ani doar 3 din 10 români își mai menţin greutatea în limite normale. Studiul a reliefat existenţa unei legături între obezitate și nivelul de educaţie: în timp ce 21% din populaţia cu educaţie scăzută suferă de obezitate, doar 12% din categoria celor cu studii superioare se confruntă cu aceeași problemă.

Studiile au mai arătat că românii ocolesc medicul (7 din 10 nu merg la controale de rutină, iar jumătate din cei care ajung totuși la medic nu o fac din proprie iniţiativă) și că sunt al doilea popor sedentar al Europei – și e ușor de presupus că aceste comportamente și atitudini se transmit ușor și generaţiei tinere.

Cercetătorii spun că poziţia socială reprezintă un factor complex, care influenţează starea de sănătate prin condiţiile de viaţă și de muncă, precum și prin oportunitatea alegerii unui stil mai sănătos de viaţă și a unor servicii medicale de calitate.

În România, 40% din populaţie este supusă riscului de sărăcie și excluziune socială, potrivit unei analize Eurostat din 2016. În timp ce 16% din populaţia Uniunii Europene suferea de privare materială în 2016, procentul era de 50% în cazul românilor.

Gradul de sărăcie în rândul copiilor a crescut, potrivit datelor Eurostat, de la 48,1%, cât era în 2010, la 49,2%, în 2016 – cu toate riscurile pe care le generează pauperitatea asupra stării de sănătate.

În timp ce putem lăsa un ochi să râdă privind la raportul care arată că avem puţini copii cu afectări grave ale stării de sănătate, celălalt ochi ar putea scruta cu îngrijorare rapoartele care arată că tânăra generaţie nu se îndreaptă spre o sănătate de aur. Doar așa am putea identifica la timp soluţiile la nivel micro și macro.