Progresul știinţei duce la o redefinire a profilului omului de Neanderthal

1540

După îmbunătăţiri aduse metodei de datare prin radiocarbon, oamenii de știinţă au făcut noi descoperiri despre omul de Neanderthal.

Folosind o metodă îmbunătăţită de datare prin radiocarbon, o echipă de cercetători coordonată de prof. Thomas Higham, de la Universitatea Oxford, a demonstrat că dispariţia omului de Neanderthal a avut loc mai devreme decât estimaseră cercetările anterioare și s-a petrecut în urma unui declin progresiv.

Mai mult, cercetătorii au dedus și că extincţia neanderthalienilor nu a fost, așa cum credeau unii, rezultatul unei ciocniri violente cu omul modern. Din contră, cele două specii ar fi coexistat timp de mai multe milenii, având în comun idei și elemente de cultură.

Dacă studiile precedente opreau suprapunerea existenţei celor două specii la pragul de 500 de ani, cercetarea de la Oxford estimează că neanderthalienii și oamenii moderni au trăit simultan, în Europa, timp de 2.600-5.400 de ani.

Oamenii de știinţă intuiesc totodată că, în acest interval, cele două specii au avut un timp „suficient de amplu” pentru a relaţiona, posibil chiar și sexual.

Rezultatele studiului au fost publicate de prestigioasa revistă Nature.

Deși nu există dovezi arheologice care să ateste că neanderthalienii și triburile timpurii ale omului modern au fost în coabitare strânsă, totuși anumite caracteristici identificate în ADN-ul omului modern par să sugereze că a avut loc o încrucișare a celor două specii. Circa 2 procente din genomul omului de astăzi este comun cu ADN-ul omului de Neanderthal.

Lipsa unui consens al cercetătorilor în domeniul paleoantropologiei este recunoscută deschis în mediul știinţific, notează americanul Ariel Roth în cartea sa Origini.

Anecdote precum aceea că doi antropologi nu se pot pune de acord nici măcar asupra locului unde să ia prânzul împreună popularizează această idee și o validează. Roth îl citează pe antropologul Roger Lewin, care spunea că „paleoantropologia este o știinţă care adesea are puţine date, dar multe opinii”.

Lucrul acesta face ca dezbaterea să fie cu atât mai pasionantă și să antreneze oameni și din alte domenii ale cercetării știinţifice. De pildă, discutând tot despre neanderthalieni, medicul și biologul Lucinda Hill, de la Southern Adventist University, lansa ipoteza că aceștia ar putea fi rezultatul unei inginerii genetice primitive.

Hill a afirmat în cadrul unei Conferinţe internaţionale privind simbioza Biblie-știinţă că ingineria genetică, sau hibridizarea, ar putea explica trăsăturile pe care oamenii le au în comun cu specii precum cimpanzeul, potrivit dovezilor fosile.

„Există dovezi că omul de Neanderthal avea ceva cunoștinţe despre viaţa de după moarte. Avea ritualuri după care își îngropa morţii. Lucrul acesta indică cert un nivel de funcţionare mai înalt decât acela al cimpanzeilor sau gorilelor,” a mai declarat Hill, argumentând că neanderthalienii ar putea fi o specie generată prin încrucișare, nu una intermediară, pe scara evoluţiei omului.

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.