Întâlnirea de la Minsk dintre liderii Germaniei, Franţei, Rusiei și Ucrainei, care a fost preconizată a fi ultima șansă de a se evita un război în toată regula în Europa, tocmai s-a încheiat cu anunţul lui Vladimir Putin că focul va înceta de duminică, 15 februarie.

Presa internaţională a început deja să publice primele rezultate și impresii de la întâlnirea în care nimeni nu a crezut. Compactaţi în grupuri separate, de o parte Angela Merkel, Francois Hollande și Petro Poroșenko, iar de cealaltă parte președintele Vladimir Putin împreună cu președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, liderii au reușit să încheie o negociere de 15 ore cu o înţelegere de încetare a focului de pe data de 15 februarie și de retragere a artileriei grele de ambele tabere, pe parcursul următoarelor două săptămâni.

Acordul care era să nu fie

Înaintea întâlnirii între cei patru președinţi, cancelarul Germaniei și președintele Franţei au avut o întrevedere pregătitoare la Moscova, unde au testat terenul împreună cu președintele Rusiei. La întoarcerea acasă, ambii lideri europeni au dat declaraţii de presă în care s-au arătat extrem de îngrijoraţi de situaţie. Angela Merkel a spus sincer că nu știe dacă efortul diplomatic a avut vreun efect asupra lui Vladimir Putin, în timp ce Francois Hollande lansa deja ideea unui război european, în condiţiile în care și SUA punea presiune pentru a înarma Ucraina. Nu auzim în fiecare zi un președinte european dând declaraţii de presă despre un posibil război. Situaţia era extrem de delicată.

Negocierile nu au fost simple. Prima conferinţă de presă a fost anulată, liderii nefiind pregătiţi să dea declaraţii. La momentul respectiv, s-a spus că negocierile ar fi sortite eșecului, președintele Poroșenko refuzând condiţiile impuse de Rusia, care ar fi fost „inacceptabile”. „Întreaga lume așteaptă să vadă dacă situaţia se va detensiona, dacă se vor retrage armele, sau dacă va scăpa de sub control”, declara președintele ucrainean înainte de începerea negocierilor. Acesta ar mai fi spus că, în cazul unui eșec, este pregătit să instaureze legea marţială în Ucraina, scrie Washington Post.

Liderii se pare că au discutat pe baza schemei trasate la armistiţiul din septembrie, care nu doar că nu a fost implementat, ci aproape că s-a evaporat în ultimele săptămâni de luptă. Fiecare dintre cele 12 puncte ar fi fost evaluate pentru a se vedea cum pot fi traduse în realitate. În tot acest timp, în sud-estul Ucrainei luptele au continuat și peste noapte. Forţele proruse au încercat să preia controlul asupra orașului de coastă Mariupol, care este încercuit de forţele ucrainene.

O pace neclară

Din declaraţiile de presă ale președinţilor, nu se înţelege foarte clar cu ce au rămas în urma negocierilor și care e diferenţa faţă de armistiţiul din septembrie. Putin spune că, de data asta, Poroșenko ar fi promis să implementeze legi care să le asigure teritoriilor rebele mai multă autonomie. Separatiștii și patronii lor ruși vor, de fapt, federalizarea Ucrainei, care să le dea regiunilor și independenţă economică, și de politică externă. Poroșenko nu ar fi fost de acord cu o asemenea înţelegere, văzând ca acceptabilă descentralizarea într-o anume măsură.

Cu toate acestea, se pare că și graniţele s-au luat în discuţie, astfel încât să se creeze un teritoriu mai coeziv pentru regiunile care vor independenţă. Aici orașul Debaltseve rămâne un punct de dispută, fiind încercuit de forţele ucrainene, scrie The Telegraph. Nu se știe dacă armistiţiul presupune și retragerea acestor trupe din locurile pe care sunt pe cale să le recâștige.

Timp de relaxare?

Cu greu s-a ajuns la acest pas, dar foarte ușor se poate distruge, la fel cum s-a întâmplat cu armistiţiul din septembrie. Este evident că, în ciuda eforturilor, liderii sunt în continuare divizaţi pe acest subiect. Deși era programată o conferinţă de presă comună, la final președinţii s-au despărţit și au vorbit separat cu jurnaliștii. Fotografiile de la faţa locului sunt, de asemenea, grăitoare. În timp ce Putin apare mereu relaxat și glumeţ, liderii europeni apar stresaţi și temători, chiar și la final, când realizează că ce s-a obţinut este doar o mică speranţă pentru viitor.

Înţelegerea este fragilă, iar după ea urmează multă muncă. Schimbările care ar trebui făcute sunt majore pentru Ucraina, dintre care schimbarea constituţiei ar putea să provoace o altă revoluţie la Kiev, care să destabilizeze și mai tare conducerea, într-o ţară care este marcată atât de un dezastru economic major, cât și de un dezastru umanitar. Situaţia rămâne extraordinar de volatilă.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.