O nouă lege în Ungaria – doar 14 biserici recunoscute oficial

265

Parlamentul din Ungaria a votat legea recunoașterii bisericilor în urma căreia mai sunt recunoscute oficial doar 14 biserici din cele peste 100 funcţionale. Legea a fost deja criticată de organizaţiile internaţionale pentru apărarea libertăţii religioase.

Lege a trecut săptămâna aceasta prin parlamentul de la Budapesta cu 254 de voturi pentru și 43 împotrivă. Prin lege au fost recunoscute 14 biserici și comunităţi religioase, în timp ce alte denominaţiuni vor trebui să obţină un vot parlamentar cu o majoritate de două treimi pentru a fi recunoscute ca biserici sau comunităţi religioase. Între bisericile recunoscute se numără: bisericile catolică, reformată, luterană, ortodoxă, comunitatea iudaică, bisericile baptistă, adventistă, penticostală, unitariană. Peste jumătate din populaţia Ungariei se declară de religie romano-catolică.

Conform noii legi, pentru ca o adunare de credincioși să se constituie într-o biserică este nevoie să își declare credinţa și activităţile religioase și să prezinte dovada a 20 de ani de activitate și funcţionare conform structurii și regulamentelor interioare. Chiar înaintea votului final a mai fost depus un amendament conform căruia nu mai este necesar numărul minim de membri de 1000 de persoane.

Limitarea de 20 de ani implică faptul că bisericile care au funcţionat în vremea comunismului trec testul, în timp ce bisericile formate după căderea dictaturii comuniste nu reușesc acest lucru. Printre comunităţile religioase rămase în afara recunoașterii legii sunt creștinii metodiști, budiștii sau musulmanii. Reprezentanţii acestor comunităţi și-au exprimat uimirea faţă de noua lege și au declarat că vor depunde cereri pentru recunoaștere.

Liderul Bisericii Metodiste din Ungaria Istvan Csernak a declarat pentru agenţia MTI că organizaţia pe care o conduce, și care are de fapt o vechime de 100 de ani, a primit ca pe un șoc știrea. Metodiștii au anunţat că vor depune cerere pentru reanalizarea situaţiei lor și au spus că au deja sprijinul ministerului de justiţie. O altă biserică de-listată este cea a Nazarinenilor. În Ungaria aceștia au înfiinţat prima biserică în 1999 și au 87 de membri și alţi 60 de participanţi. Liderul comunităţii islamice Zoltan Bolek a afirmat că a primit cu dezamăgire știrea. Și islamiștii au sprijinul guvernului pentru a face o cerere în vederea obţinerii statutului de biserică. De asemenea liderul budist Zsolt Balog a declarat că organizaţia sa este complet compatibilă cu cerinţele și că va face un demers pentru recunoașterea drepturilor.

Opoziţia socialistă a numit ziua de luni „o zi de jale în istoria bisericii" afirmând că votul nu s-a ridicat la înălţimea standardelor de conștiinţă și libertate religioasă. Reprezentanţi ai organizaţiilor pentru libertate religioasă și experţi în domeniu au denunţat legea ca fiind discriminatorie pe criterii de mărime și semnificaţie istorică. Legea votată „va reprezenta un serios pas înapoi în libertatea religioasă din Ungaria", a comunicat Institute on Religion & Public Policy. „Încercările de „reglementare" a religiei sunt pur și simplu incompatibile cu o societate liberă și democratică" a spus Dwayne Leslie, secretarul general al International Religious Liberty Association. „Grupările de credincioși mai mici sau mai noi, care nu aparţin tradiţiei religioase dominante, rămân fără un statut legal și fără o „voce" prin care să protesteze faţă de tratamentul la care sunt supuse", a declarat John Graz, secretarul general al International Religious Liberty Organization. „S-a demonstrat iar și iar, în multe locuri, că încercările de a reglementa religia duc aproape invariabil la dicriminare."

Cea mai recentă lege de recunoaștere a bisericilor din Ungaria a fost dată în 1990. Actuala legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2012. Dincolo de critici, ea este apreciată însă pentru că face curăţenie între organizaţiile care pretind că sunt biserici și sunt doar paravane pentru afaceri sau pentru scutiri de taxe. Legea va recunoaște doar bisericile care au activitate religioasă efectivă și nu cele care desfășoară activităţi de management, lobby, servicii psihologice sau parapsihologice, medicale sau de altă natură nereligioasă.